Amza Pellea

Născut: 07.04.1931, Băilești, Dolj

Decedat: 12.12.1983 (52 de ani), București

Scurt istoric al vieții 

Amza Pellea a fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul.

Viața profesională/artistică – Unde, când și cum a debutat

S-a născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei „Munca Noastră” din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova, și Școala tehnică de electrotehnică din Craiova. Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC.

Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jaroslav Hašek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).

Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk în al doilea război mondialde Brecht- 1962), Pietro (Umbra de E. Svart- 1963), Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul (Capul de rățoi de G. Ciprian- 1966), Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah (Arca bunei speranțe de I.D. Sîrbu- 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill și indienii de A. Kopit- 1973),”inginerul” din Nic Nic.

Pe scena Teatrului Național din București dă viață lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977) și lui Vlad Țepeș (A treia țeapă de Marin Sorescu – 1979).

Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând – în regia lui Gheorghe Harag – personajul bătrânului moșier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin – 1983.

Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât și personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horațiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.

A fost căsătorit timp de 25 de ani din 1958 până la moartea sa în 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea.

A decedat în data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu.

Fundația Enciclopedică „Amza Pellea” a realizat un film documentar numit „Douăzeci de ani fără Amza”.

Detalii despre opera/realizările artistice/profesionalePremii importante, distincții, medalii, decorații

  • Rămas probabil în conștiința publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul și prin Nea Mărin, reușește în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, și câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză și tragică a soldatului țăran din primul război.

A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după „Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa.

Iubit de spectatori și de familie, Amza Pellea a cerut pe patul de moarte să i se îndeplinească o singură dorință arzătoare, însă abia după 30 de ani acest lucru s-a înfăptuit. În 2013, după trei decenii de la moartea marelui artist, Oana Pellea, fiica sa, a reușit să îi facă o fântână în locul unde Amza a văzut lumina zilei.

Detalii despre cum a fost văzut/ apreciat

Liviu Dumitraşcu: „Amzulică nu ne-a minţit pe noi“ Vedeţi de ce l-am stimat noi pe Amza? Nu doar pentru calităţile lui sufleteşti, că a fost un om extraordinar, dar şi artistice. Pentru că a păstrat şi ne-a povestit limba, obiceiurile, chiar şi năravurile. „Poriclele“ sunt adevărate, foarte multe dintre întâmplări la fel – sigur, unele erau mai înflorite artistic, pentru poveste, sau cenzurate ca să nu deranjeze. De-asta l-au iubit mult băileştenii şi toţi oltenii până la urmă – pentru că el nu ne-a minţit pe noi.

Citate celebre ale personalității

„Oltenilor le merge mintea mai repede decât se pot exprima verbal.” Amza Pellea în revista Teatrul (mai 1972)

„Oamenii se nasc, trăiesc şi mor copii.” Amza Pellea

„Lacrima şi râsul rămân cele două mostre ale naturii umane; ele sunt taine cărora numai magia scenei le poate da satisfacţie.” Amza Pellea

„Am început să-mi iubesc meseria în timp ce eram la Craiova, în timpul unui spectacol cu Hamlet. Jucam Horaţiu. După moartea lui Hamlet, Horaţiu are un monolog care încheie piesa. În timp ce îl debitam, am simţit dintr-o dată liniştea nefirească a sălii. Ştiam că nu e datorată exclusiv interpretării mele. Înţelegeam exact mecanismul: era un spectacol bun şi toată emoţia acumulată pe parcurs se concentra în mod firesc pe final. Dar liniştea aceea m-a făcut să realizez marea forţă a cuvântului rostit de pe scenă, să înţeleg legăturile secrete care se încheagă între noi şi oamenii din sală, psihologia spectatorului şi a spectacolului. Forţa şi utilitatea artei…” Amza Pellea

„Trăim o viaţă şi nu ni se întâmplă să avem nici cinci minute de comunicare atât de puternică, atât de adevărată, ca aceea prilejuită de un spectacol de teatru sau de un film.” Amza Pellea

„Ce înseamnă că eşti neînţeles? Înseamnă că n-ai găsit mijloacele de a te face înţeles.” definiţie de Amza Pellea în revista Teatrul (mai 1972)

„Cred că în spatele modernismului, a căutărilor teribiliste se ascund de fapt neputinţe.” Amza Pellea în revista Teatrul (mai 1972)

„Jumătate din succes ţine de ceea ce spunem noi, cealaltă jumătate ţine de disponibilitatea spectatorului de a râde.” Amza Pellea în revista Teatrul (mai 1972) (Sursa: http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Amza+Pellea)

„Sunt convins că orice întâmplare poate fi povestită în aşa fel încât să stoarcă şi lacrimi, şi hohote de râs. Mi se pare o trăsătura specifică poporului român: a face haz, câteodatâ chiar de necaz.” Amza Pellea, în emisiunea „La sfârşit de săptămână“ din 1981 (Sursa: https://adevarul.ro/cultura/teatru/portret-amza-pellea-ambasadorul-olteniei-oana-pellea-tata-inima-mare-roata-carului-calda-paine-n-test-1_553915eacfbe376e357ba5b8/index.html)

Citate celebre despre personalitate

Oana Pellea: „Tata avea o inimă mare cât roata carului şi caldă ca o pâine-n ţest.”

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Stela Popescu (79 de ani), îl descrie pe „nobilul“ Amza Pellea: „Era un mare povestitor! Unul care nu doar reda nişte fapte, ci le înfrumuseţa, le gonfla, aşa, le rotunjea artistic. Şi el era întotdeauna un drăguţ şi spunea: «Sunt şi alţi colegi de-ai mei care mint, dar eu am memorie mai bună!»”, îşi aminteşte actriţa printre hohote de râs.

„Cel mai mult îmi plăcea la el că avea o anumită nobleţe. El era un fiu de ţăran ceva mai răsărit din sat. Dar avea un fel de a se comporta, o rasă, care n-avea nicio legătură cu vulgaritatea sau cu lejeritatea de exprimare a oameilor din ziua de azi.” Stela Popescu, actriţă (Sursa: https://adevarul.ro/cultura/teatru/portret-amza-pellea-ambasadorul-olteniei-oana-pellea-tata-inima-mare-roata-carului-calda-paine-n-test-1_553915eacfbe376e357ba5b8/index.html)

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Amza_Pellea

https://www.libertatea.ro/monden/vedete-de-la-noi/33-de-ani-de-la-moartea-lui-amza-pellea-cine-indeplinit-ultima-dorinta-1682176

https://adevarul.ro/cultura/teatru/portret-amza-pellea-ambasadorul-olteniei-oana-pellea-tata-inima-mare-roata-carului-calda-paine-n-test-1_553915eacfbe376e357ba5b8/index.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *