Născut: 12.02.1959
Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)
Dan Puric este un actor, eseist, autor și regizor de teatru român. Spectacolele sale – Toujours l’amour, Made in Romania, Costumele, Don Quijote – au fost reprezentate în mai multe țări. În film, a jucat rolul principal în coproducția româno-sârbă Broken Youth, iar spectacolele sale de pantomimă au fost transmise de televiziunile BBC Belfast Royal College, 3SAT Frankfurt și RTL Luxemburg. A mai jucat în filme pentru televiziunea publică din Lausanne, Elveția.
„Rapsodul bucuriei” și „ortodoxul îmbisericit mărturisitor”, cum e numit Dan Puric în prefața unei cărți al cărei autor este, s-a născut la Buzău, dar a copilărit la Nehoiu. Până într-un punct, viața lui Dan Puric nu a avut nimic spectaculos. A plecat din Nehoiu la București, unde a făcut liceul „Nicolae Tonitza”. Avea talent la desen, dar el voia să facă teatru. A dat prima oară la Academia de Teatru și Film și a picat. Avea 18 ani și s-a angajat ipsosar pe un șantier din București. După un an, a mai încercat o dată la Teatru. De aceasta dată, eșecul l-a trimis în armată, unde și-a petrecut 18 luni din viață. Întors din militărie, a reușit să intre la Teatru, în clasa lui Dem Rădulescu. În 1985 și-a luat licența și a fost repartizat la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani. A rămas acolo până în 1988, când s-a mutat în București, la Teatrul National I.L. Caragiale, unde are spectacole și astăzi.
Viața profesională/artistic – Unde, când și cum a debutat
De-a lungul timpului a interpretat roluri prime în piese de Aristofan, Shakespeare, Goldoni, Chase, Harwood, Marivaux, Gogol, Caragiale, Eminescu, Blaga și alții.
Totodată, a regizat filme și secvente publicitare pentru televiziune la Lausanne – Elveția, atracția sa către pantomimă concretizându-se în spectacole prezentate în regie proprie pe scenele teatrelor din Botoșani și București, dar și la Centrul Cultural European, fiind aplaudat deopotrivă la Viena, Novi Sad, Veneția, Budapesta, New York, Chicago, Toronto, Montreal. De asemenea, a susținut rolul principal într-un film co-producție romano – sârbă în regia Mariei Marek.
Detalii despre opera/realizările artistice/profesionale – Premii importante, distincții, medalii, decorații
În arta lui Dan Puric găsim o estetică profund originală, un fel de sculptură în mișcare armonioasă, ceva greu de exprimat în cuvinte, care te lasă impresionat și fermecat. Artistul are în el ceva fantastic, o forță ce contaminează și care ne obligă să descoperim esența însăși a spiritului și a artei, exprimată prin gest. Dan Puric a promovat în calitatea sa de regizor un spectacol de teatru total, o sinteză a artelor dansului, costumului și mimicii, care amintește experimentele din perioada interbelică a marelui regizor francez Jean-Louis Barrault și teoria supramarionetei.
În 2008 a publicat cartea „Cine suntem, sau despre taina identității personale și comunitare traită și exprimată în și prin persoana autorului”, în care vorbește despre apropierea sa de creștinism și despre pierderea identității neamului românesc, iar în 2009 a lansat „Omul Frumos”.
Din 2001 este societar al Teatrului National București, activitatea sa fiind încununată cu Premiul I la Festivalul de Film – Costinești (1987), Premiul special la Festivalul Pantomimei – St. Croix, Premiul pe 1996 la Chicago Artists International Program, Premiul „Constantin Tănase” la Festivalul Umorului, Premiul UNITER conferit de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru (1999) Premiul „pentru performanță în teatrul non – verbal”, Marele Premiu al Fundației Anastasia (2002), și altele. Din decembrie 2004 este societar de onoare al Teatrului Național.
În 2000 i s-a conferit Ordinul Steaua României în grad de Cavaler.
În anul 2008 a ţinut o predică, Predica la Duminica celor 10 leproși, la Mănăstirea Petru Vodă.
A fost casatorit cu Carmen Ungureanu și are un fiu cu ea, însă au divorţat și s-a recăsătorit de curând.
Detalii despre cum a fost văzut/ă, apreciat/ă
Nominalizări și premii
- Crucea Casei Regale a României înmânată de Majestatea Sa, Regele Mihai al României, 2009
- Marele Premiu la cea de-a 8-a ediție a Festivalului Internațional de Monodramă din Bitola, Macedonia, 2006
- Premiul de excelență pentru „Maestru al teatrului românesc, ambasador al spiritului poporului român, folosind tăcerea ca limbaj universal”, acordat de firma olandeză Den Braven, 2006
- Premiul Aristizza Romanescu al Academiei Române pentru realizările din cinema și teatru (2003)
- Premiul UNITER pentru teatru non-verbal, 2003
- Marele Premiu UNESCO pentru dezvoltare culturală – pentru promovarea artei scenice românești în străinătate (modalități de exprimare scenică), 2002
- Marele Premiu al Fundației „Anastasia”, 2002
- Ordinul Național Steaua României în grad de cavaler – pentru servicii excepționale în cultură, 2000
- Premiul UNITER acordat de Secția Română a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru pentru spectacolul Toujours l’amour, 1999
- Premiul pentru Teatru de Pantomimă acordat de secția română a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru – Fundația Teatrul XXI, 1997
- Premiul „Constantin Tănase” la Festivalul Umorului pentru rolul principal din Omul care a văzut moartea, 1997
- Premiul I la Festivalul de Film de la Costinești pentru spectacolul de pantomimă Jocul, 1987
Citate celebre ale personalității
„Cred că nu există bucurie mai mare decât când vezi că laşi în urma ta nu un spectacol, nu o regie, ci o stare, o bucurie.”
(Sursa: https://www.mediafax.ro/cultura-media/dan-puric-aniversat-printr-un-spectacol-si-un-album-3908758)
„Căci ce este, în fond, prietenia, dacă nu acel minunat privilegiu al sufletului în care adevărul se poate odihni.”
„Ştiţi cum se zice: distanţa, pentru dragoste, este ca vântul pentru foc. Dacă dragostea e mare, o înteţeşte. Dacă nu, o stinge.”
„Cultura nu mântuie. Cel mult, amână. Specia nu are prieten, ci concurent! Iar specia culturală, oricât de rafinată ar fi, n-are nimic de a face cu spiritul creştin.”
„Simplitatea este un privilegiu.”
„Cât de stupidă e ordinea făcută de om şi cât de frumoasă este viaţa făcută de Dumnezeu!”
„Prin suferinţă asumată jertfelnic şi prin rugăciune cu lacrimi, omul frumos românesc a transformat temniţele în mânăstiri.”
(Sursa: http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dan+Puric)
Citate celebre despre personalitate
Surse