Gheorghe Adoc

Născut: 22.02.1926, Socodor, Romania

Scurt istoric al vieții:

Gheorghe Adoc este un pictor, grafician, gravor, ilustrator de carte și sculptor român. A fost soțul sculptoriței Gabriela Manole-Adoc.

Gheorghe Adoc s-a născut la data de 22 februarie 1926. Termină cursurile Institutului de Arte Plastice din București avându-i ca profesori pe M. H. Maxy, Jean Alexandru Steriadi și Simion Iuca.

Viața profesională/artistică – Unde, când și cum a debutat

Gheorghe Adoc transferă virtuțiile graficii în medalistică, basorelief și sculptură cu multă dăruire și abilitate. Concepția sa ilustrativă, realistă, este îmbibată de știința coagulării mijloacelor de expresie, de profunzimea și simțul nuanțelor. El aduce prin coerența compozițională de la sfârșitul anilor 1970, o revigorare a reliefului monumental, revigorare ce este caracterizată de forța dinamică a formelor ce în final aduc plusvaloare de expresie personajelor. În basoreliefurile sale de inspirație istorică, scenele sunt ilustrate narativ cu o amplitudine debordantă, fapt ce aduce claritate tematicii prin detalii fin conturate. În antiteză, portretele și busturile pe care le-a realizat, au o construcție riguroasă ce prezintă accente pe siluetă și expresie, accente care adaugă un plus de dinamism și veridicitate.

Bustul lui Mihai Viteazul, executat în bronz și care se află astăzi la Buenos Aires din anul 1993, se impune printr-o armonie generală, sobrietate, avânt și finețe grafică a detaliilor. Gheorghe Adoc face de-a lungul carierei lui artistice o galerie de portrete ale unor personalități importante din istoria și cultura poporului român. Aceste portrete le materializează în medalioane și medalii realizate între anii 1976–1992, unele excepționale precum „Mihai Eminescu” (premiată 1992), „Nicolae Iorga”, „Dimitrie Cantemir”, „George Enescu”, „Constantin Brâncoveanu”.

Lucrări reprezentative pentru Gheorghe Adoc sunt:

  • Placa omagială (80x60cm) situată la intrarea în „Academia di Romania” din Roma, alcătuită din două busturi de bronz în basorelief pe o placă de alamă, reprezentându-i pe Decebal și pe Traian.
  • Placa realizată în anul 1968 la București a fost un omagiu donat de Liga Culturală a Românilor către Capitala Italiei.
  • Bustul lui Onisifor Ghibu din cartierul Nufărul din Oradea, realizat în anul 1998.
  • Bustul lui Gheorghe Pituț din orașul Beiuș. Bustul este realizat din bronz și are 0,75 m, fiind amplasat pe un soclu de 1,80 m.
  • Monumentul „Eminescu-Slavici” de la Mănăstirea Putna.
  • Busturile lui Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu și Alexandru Ioan Cuza solicitate de Ministerul Afacerilor Externe pentru a fi amplasate în capitalele Argentinei, Chile și respectiv Columbiei.

Lucrarea sa cea mai importantă și mai cunoscută este Statuia Independenței din Iași, amplasată în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980. Proiectul soților Adoc s-a clasat pe locul întâi la un concurs național în 1975, statuia urmând să comemoreze 100 ani de la proclamarea independenței României (1877). Lucrarea a fost realizată împreună cu soția sa, sculptorița Gabriela Manole-Adoc. În timp ce soția sa a sculptat statuia, Independența fiind simbolizată de o femeie, pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o femeie foarte frumoasă – după cum povestea artista – cu un păr cu reflexe aurii, Gheorghe Adoc a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii.

În prezent, o stradă din orașul Jimbolia poartă numele sculptorului Gheorghe Adoc.

Detalii despre opera/realizările artistice/profesionalePremii importante, distincții, medalii, decorații

Premii:

  • 1959 – Premiul Uniunii Artiștilor Plastici;
  • 1965 – mențiune de onoare la expoziția „Grafica pe cinci continente”, Leipzig;
  • 1980 – devine cetățean de onoare al orașului Iași;
  • 1981 – Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române;
  • 1984 – Premiul revistei „Flacăra”, București;
  • 1987 – Premiul Ministerului Culturii, București și premiul revistei Săptămâna;
  • 1995 – devine cetățean de onoare al localității istorice Călugăreni;
  • 2000 – obține diploma de onoare și medalia „Pro amicitia, pro fidelitate”, Iași.

Detalii despre cum a fost văzut/ apreciat

Criticul de artă Valentin Ciucă îl “creionează” pe artistul Adoc, în câteva cuvinte: „Discret, cu o prestaţie artistică impecabilă, graficianul-sculptor Gheorghe Adoc a readus în atenţia iubitorilor de frumos vechea artă a medalisticii. Reliefurile sale sunt, toate, icoanele trecutului nostru istoric, oferite unui contemporan, poate, unui contemporan prea grăbit ca să zăbovească aşa cum s-ar cuveni în altarele adevărate ale neamului.” (Sursa: https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/reportaje/monument-cu-radacini-spirituale-115290.html)

Constantin Prut: Experiența din domeniul graficii îl conduce în reliefuri la dezvoltări narative, aflate în imediată dependență față de ansamblul sculptural în care acestea se integrează. Când sunt elaborate ca lucrări independente, reliefurile sale, ca și busturile monumentale și medaliile, se plasează în aceeași zonă a descripției și comentariului cerute de tema propusă, dovedind o bună înțelegere a detaliului evocator. (Sursa: http://sculpture.ro/fisa.php?id=20)

Citate celebre ale personalității

„Documentarea inseamna dupa mine sa ne apropiem cat mai bine de subiectul dat, sa nu ne permitem interpretari care ne duc departe de subiect. In masura in care realizam subiectul ne realizam si pe noi ca artisti.”

„Inspiratia ar insemna acea stare care sa te puna in masura sa poti evoca cu aceeasi convingere o tema, sa redai un personaj. Eram foarte atent ca sa redau nota personala a fiecarui portret sau personalitate care a fost in atentia mea si atentia mea s-a legat intotdeana de valorile de care eu eram convins.” (Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=Ye8E19h7DRc)

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Adoc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *