Gică Popescu

Născut: 09.10.1967, Calafat, Romania

Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)

Gheorghe Popescu, cunoscut mai ales ca Gică Popescu este un fost fotbalist român, actualmente impresar.

S-a născut pe 9 octombrie 1967, la Calafat, judeţul Dolj. Gica a avut la nastere 4,9 kg, mult peste „normalul” de 3,5 kg. Din cauza greutatii, doctorii i-au legat gresit cordonul ombilical. Consecinta putea fi tragica: la varsta de un an si jumatate a fost operat de hernie si apendicita pe semnatura parintilor, fiind la un pas de moarte.

Intrucat familia sa de la Calafat nu era instarita, primele aparatori de tibie ale viitorului mare fotbalist au fost facute din tabla luata de la niste galeti.

Gica si sora sa mai mare, Nuti, n-au fost batuti niciodata de tatal lor, Costica. Pedeapsa cea mai mare care li se aplica era sa fie trimisi la coada la singura sifonarie din oras, unde se statea uneori cateva ore.

Viața profesională – Unde, când și cum a debutat

Gheorghe Popescu a început fotbalul la echipa oraşului natal, Dunărea. A debutat în Divizia A la formaţia Universitatea Craiova, pe 9 iunie 1985, în meciul cu FC Braşov, scor 1-0. A evoluat la Universitatea pînă în anul 1990, cu o întrerupere de un retur, în anul 1988, cînd a jucat la Steaua.

Între anii 1990 şi1994 a evoluat 83 de meciuri şi a înscris 18 goluri la formaţia olandeză PSV Eindhoven, cucerind două titluri ale Olandei, iar după o jumătate de sezon petrecută la echipa engleză Tottenham Hotspur, unde a jucat 23 de partide şi a marcat 3 goluri, a semnat în 1995 cu FC Barcelona, unde a activat pînă în 1997.

„Am fost pe Camp Nou cu cîteva zeci de jurnalişti la prezentare. Atunci am îmbrăcat pentru prima dată echipamentul blau-grana al Barcelonei. După prezentare am mers în port. Îmi muşcam maxilarele amintindu-mi ce le spusesem unor prieteni ai mei peste vară, la Poiana Braşov cînd m-au întrebat, în glumă, ce caut eu la Barcelona lui Cruyff. «O să fiu titular, tăticilor, de la primul meci», aşa le-am promis”. Seara de după prezentare m-am plimbat prin port. Singur. Am ajuns la hotel şi am îmbrăcat iarăşi echipamentul. Am dormit cu el”, rememora Popescu, în GSP, prima zi petrecută la Barcelona.

Extrem de ambiţios şi de serios, Popescu a fost numit căpitan al echipei catalane, pentru care a disputat 68 de jocuri şi a marcat de 9 ori. A câştigat cu aceastã formaţie Cupa Cupelor şi Cupa Spaniei.

„Am fost căpitanul şcolii generale, căpitan la liceu, căpitan la juniori, căpitan la echipa naţională de juniori, căpitan la Universitatea Craiova la 20 de ani şi tot aşa, căpitan, căpitan, căpitan. Nu poate fi o întâmplare. O aveam în sânge”, îşi amintea Gică Popescu.

S-a transferat în 1997 la gruparea turcă Galatasaray Istanbul, cu care a cucerit trei titluri de campion, două Cupe ale Turciei, Cupa UEFA şi Supercupa Europei. Popescu a jucat 109 meciuri şi a înscris 5 goluri pentru Galatasaray.

Din anul 2001 s-a transferat la formaţia italiană Lecce, iar în vara anului 2002 a revenit în ţară, pentru a juca la formaţia Dinamo Bucureşti. Popescu şi-a reziliat contractul cu gruparea din Şoseaua Ştefan cel Mare în luna noiembrie 2002, după numai câteva etape, semnând în luna ianuarie 2003 un contract cu clubul din prima ligă germană Hannover 96, înţelegere pe care şi-a reziliat-o la sfârşitul sezonului 2003, când s-a retras din activitate.

A fost declarat de şase ori cel mai bun jucător român, în anii 1989, 1990, 1991, 1992, 1995, 1996.

Gheorghe Popescu a debutat în echipa naţională a României pe 20 septembrie 1988, la partida amicală România-Albania, adunand în total 115 selecţii şi înscriind 16 goluri. A participat la trei turnee finale ale Cupei Mondiale (Italia 1990, SUA 1994, Franţa 1998) şi la două turnee finale de Campionat European (Anglia 1996, Belgia şi Olanda 2000). Popescu s-a retras din echipa naţională după înfrangerea suferită, la sfîrşitul lunii martie, de reprezentativa României, pe teren propriu, cu scorul de 2-5, în faţa Danemarcei, în preliminariile Euro 2004.

După retragerea din fotbal, a intrat în afaceri și și-a deschis propria școală de fotbal (Școala de Fotbal Gică Popescu) la Craiova. Este văzut ca un apropiat al fraților Giovanni și Victor Becali.

În 2005 a candidat pentru președinția Federației Române de Fotbal împotriva actualului președinte Mircea Sandu, însă la alegerile din 21 noiembrie a adunat doar 102 voturi, față de 187 ale contracandidatului său. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la turneele finale din perioada 1990-2000 și pentru întreaga activitate.

Începând cu ianuarie 2008, Popescu a fost anchetat de Direcția Națională Anticorupție, fiind acuzat de înșelăciune, evaziune și spălare de bani, într-un dosar care privește transferurile a 12 fotbaliști, din perioada 1999–2005. Popescu se numără printre cei zece impresari și patroni de cluburi de fotbal împotriva cărora procurorii DNA au anunțat începerea urmăririi penale, pentru mai multe infracțiuni – înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani, precum și prejudicierea a patru cluburi cu suma de zece milioane de euro. În martie 2014, Popescu a fost condamnat la trei ani și o lună de închisoare. A fost eliberat condiționat în noiembrie 2015.

Gheorghe Popescu deține un holding alcătuit din zece firme, cu proiecte în domeniile hotelier și imobiliar-birouri, spații comerciale și rezidențial. În anul 2008, averea lui era estimată la 40 milioane de euro. Deține și compania Energie Investments Group (EIG), prin intermediul căreia intenționează să intre pe piața energiei eoliene.

Detalii despre realizările profesionalePremii importante, distincții, medalii, decorații

Steaua București

  • Liga I: 1987-88
  • Cupa României: 1987-88

PSV Eindhoven

  • Eredivisie: 1990-91, 1991-92
  • Super Cupa Olandeză: 1991-92

FC Barcelona

  • Copa del Rey: 1996-97
  • Super Cupa Spaniei: 1996
  • Cupa Cupelor: 1996–97

Galatasaray

  • Turkcell Süper Lig: 1997-98, 1998-99, 1999-00
  • Cupa Turciei: 1998-99, 1999-00
  • Cupa Uefa: 1999-00
  • Supercupa Europei: 2000

Individual

  • Fotbalist român al anului: 1989, 1990, 1991, 1992, 1995, 1996

Carti:

  • Nanu, Daniel (2003). Gică Popescu – Viața mea. ISBN 973-0-02985-7.
  • Popescu, Gheorghe (2014). Abordări teoretice și practico-metodice ale predării jocului de fotbal în centrele de copii și juniori din perspectivă interdisciplinară. Craiova. ISBN 978-606-674-033-3.
  • Popescu, Gheorghe (2014). Considerații privind optimizarea strategiei de promovare a jocului de fotbal la nivel școlar. Craiova. ISBN 978-606-674-041-8.
  • Popescu, Gheorghe (2014). Fotbal pentru viitori fotbaliști profesioniști. Craiova. ISBN 978-606-674-055-5.

Citate celebre ale personalității

„Câteodată vorbim și între noi, din generația noastră, ce mare păcat a fost că nu existau YouTube și alte siteuri, televiziunile nu erau atât de prezente cum sunt acum. Cred că dacă eu cu Hagi am juca azi la Barcelona, voi ați avea studiouri acolo! Sigur v-ați fi mutat unele emisiuni la Barcelona!

A dispărut calitatea. Noi veneam cu educația de dinainte de ’90, din comunism. Infrastructura din sport era mult, mult mai bună decât acum! Existau cluburi, școli sportive, competiții. Baza piramidei era imensă și de aceea la vârf ajungeau fotbaliști foarte buni. Acum e totul distrus. Plus alte preocupări, mizeriile astea, gadgeturile astea care dăunează.”

„Hagi a stat lângă familia mea. El a fost tatăl lui Nico în perioada de după condamnare, ne-a ajutat pe toți enorm. Eu nu voi lucra niciodată în vreun proiect în fotbal împotriva lui Hagi. Ce eram noi apropiați înainte, dar acum suntem și mai și!”

(Sursa: http://premium.gsp.ro/premium/interviu/exclusiv-interviu-eveniment-gica-popescu-la-50-de-ani-cine-nu-m-a-prins-a-ratat-fotbal-adevarat-cred-ca-ma-apuc-de-antrenorat-522686.html)

„Sifoanele au fost nefericirea vieţii mele! Ne trimitea taică-meu pe mine şi pe sora mea, când ne luam de păr, să cărăm sifoanele alea nenorocite. Bineînţeles că pe drum mă mai bătea şi soră-mea, care e mai mare decât bine.”

„Când am intrat în vestiarul de la Craiova aveam 17 ani. Nu o să uit niciodată senzaţia pe care am avut-o. Ne-au luat patru inşi de la tineret şi ne-au dus la echipa mare. M-a luat ameţeala. Erau toţi îmbrăcaţi în albastru, era colosal! Parcă intrasem într-un templu. Erau toţi uriaşii acolo, iar eu îi aveam tapetaţi în spatele patului meu.”

(Sursa: https://www.telekomsport.ro/gica-popescu-49-de-ani-reperele-si-povestea-carierei-fostului-mare-international-in-imagini-unice-17784599)

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Popescu

https://www.telekomsport.ro/gica-popescu-49-de-ani-reperele-si-povestea-carierei-fostului-mare-international-in-imagini-unice-17784599

https://www.libertatea.ro/sport/viata-mea-biografia-neromantata-a-lui-gica-popescu-61719

https://www.mediafax.ro/sport/biografie-fostul-capitan-al-barcelonei-gheorghe-popescu-la-a-doua-incercare-de-a-deveni-presedinte-frf-12185012

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *