Henri Coandă

Născut: 7 iunie 1886, Bucureşti, România

Decedat: 25 noiembrie 1972, Bucureşti, România

Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)

Henri Coandă s-a născut la București la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui a fost generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Școala națională de poduri și șosele din București și fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet.

Pasioant de mic de vânt, Henri Coandă a vrut să se dedice studiului fizicii, dar a fost împins de tatăl său spre o carieră militară. După trei ani de studiu la liceul Sf. Sava, urmează liceul militar din Iași, apoi Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București. Urmează apoi studii în străinătate, la mai multe facultăți tehnice, după care se întoarce în țară.

I se dă voie să părăsească armata după ce fusese deja încadrat ca ofițer activ, căci superiorii lui și-au dat seama că tânărului inginer nu i se potrivește defel această carieră. Odată scăpat de această povară, Henri Coandă pleacă – cu automobilul – spre Orient, călătorind pe ruta Isfahan-Teheran-Tibet. Întors în Occident, se înscrie la noua Școală superioară de aeronautică și construcții de la Paris.

Coandă a fost şi un artist talentat, învăţăcel al sculptorului francez Rodin şi prieten al lui Brâncuşi, cu care a colaborat în artă şi în ştiinţă, el fiind, se pare, şi autorul unor încercări în sculptură. Se spune că analizând cu prietenul său Brâncuşi „esenţa zborului”, Coandă a transpus-o în formă tehnică, iar remarcabilul nostru sculptor i-a dat viaţă în artă.

Stabilit în străinătate timp de mai multe decenii, din anii ’60, regimul de la București se interesează de Coandă. În 1967, Henri Coandă face prima să vizită în România după cel de-al Doilea Război Mondial. La cei 81 de ani ai săi, are parte de o primire impresionantă. Își revede sora, vizitează barajul de la Bicaz, Iașul primei sale tinereți și merge la mare cu soția sa, Margareta.

Henri Coandă a revenit în România în 1969 şi devine director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST) şi a pus la punct numeroase proiecte ştiinţifice de mare valoare practică, a alcătuit un veritabil „institut de inteligenţă românească”, adunând în juru-i cercetători care i-au devenit discipoli. A murit trei ani mai târziu, în noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

După doi ani, fiica lui, care locuia în Anglia, a lăsat statului român imobilul Coandă şi toate bunurile care au aparţinut savantului, opera sa ştiinţifică de o viaţă şi rezultatele acesteia: brevete, schiţe, proiecte, machete, medalii, diplome, precum şi numeroase şi valoroase fotografii, scrisori, cărţi, tablouri şi alte obiecte, care ar fi trebuit să fie expuse în Muzeul Coandă, înfiinţat în Casa Coandă, în anul 1970.

Viața profesională:

După absolvirea Școlii superioare de aeronautică și construcții de la Paris, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici, Coandă primeşte sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé pentru  a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă de fapt un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910, stârnind amiraţia publicului şi a ziarelor.

Succesul avionului a fost însă afectat după închiderea Salonului, când încercând să decoleze cu el, aparatul s-a izbit de un zid şi a luat foc, după ce – din fericire – catapultase pilotul pe un teren învecinat, Coandă alegându-se numai cu câteva răni uşoare. Incidentul va fi punctul de pornire pentru o serie de studii aprofundate, care vor pune la punct principiul folosit şi astăzi de constructorii de motoare de avion şi anume „efectul Coandă”.

În anul 1911, la Reims, Henri Coandă prezintă un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acţionau o singură elice.

La 24 de ani devine director al Uzinelor „Bristol Aeroplain Companie” din Marea Britanie, unde proiectează, între 1912-1914, mai multe aparate de zbor care s-au evidenţiat prin calităţile lor. El şi-a pus amprenta asupra firmei, făcând din Bristol una dintre cele mai importante întreprinderi aeronautice.

A descoperit în 1930 „efectul Coandă” (constă în principiul de a crea o zonă de depresiune în plin aer de-a lungul unui perete, această zonă permiţând fluidelor să vină şi să ia direcţia peretelui unde s-a făcut depresiunea), pe care l-a brevetat în 1934 sub denumirea de „procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”. Pornind de la acest fenomen, a proiectat în 1935 o „aerodină lenticulară”, aparat de zbor în formă de „farfurie zburătoare”, fără piese mecanice, care decola şi ateriza pe verticală, se menţinea în aer într-un punct fix şi se deplara cu viteze mari (800 de Km pe oră) şi avea o rază de acţiune de 5000 km. Printre alte aplicaţii ale „efectului Coandă” se numără: poşta pneumatică, turbinele cu gaze, propulsia vehiculelor aeriene, frâna de recul pentru arme de foc (a creat primul tun fără recul pentru avioane); de o mare importanţă este utilizarea sa la sistemele logice cu acţionare fluidă, aplicate în automatică. Cu ajutorul „efectului Coandă” au fost construite aparate medicale folosite pentru respiraţia artificială. Tot pe baza acestui efect, Coandă a gândit un mijloc de transport în tuburi pentru corpurile solide, cu viteze de 500-600 km pe oră (sub egida Institutului Naţional de Creaţie Ştiinţifică, înfiinţat de H. Coandă, s-au făcut testări la această invenţie, dar treptat, după moartea savantului, experimentul a fost abandonat).

Din 1956 până în 1958, Coandă lucrează atât la faimosul Institut de Tehnologie din Massachusetts – MIT, cât și pentru armata americană, coordonând activitatea laboratoarelor de cercetare. Forțele aeriene americane au dezvoltat în anii ’50 proiectul AVRO – al unei aerodine lenticulare care funcționa pe baza Efectului Coandă. Proiectul a fost desecretizat în 2012.

În anii ’50 și ’60, Coandă face risipă de imaginație: Construiește în golful Persic un tanc uriaș subacvatic pentru depozitarea petrolului, astfel încât navele nu mai trebuie să acosteze în port. Construiește instalații de desalinizare a apei de mare, pe baza energiei solare. Proiectează blocuri cu 4.000 de apartamente, folosind un sistem original de grinzi.

Numele lui nu apare doar în analele aeronauticii. Henri Coandă a avut o carieră prolifică, concretizată în peste 250 de brevete cu aplicaţie în cele mai diverse domenii.

A inventat rezervorul din beton armat pentru carburanţi, tunul fără recul din dotarea avioanelor militare, o instalaţie de desalinizare a apei marine. Printre ideile sale se numără şi aerotubexpresul, o formă de transport ce ar putea atinge viteze de 1000 km/h. Aerotubexpresul e un tren format din containere ce circula prin interiorul unor tuburi, propulsat de vid (sistemul e acelaşi ca sistemul seringilor: când blochezi vârful cu degetul şi tragi mânerul şi îi dai drumul, se mişcă rapid până la capăt).

Detalii despre opera/realizările artistice/profesionalePremii importante, distincții, medalii, decorații

Henri Coandă a primit numeroase premii și medalii, câteva dintre acestea fiind, în 1956, la New York, titlul de „inventator al primului avion cu reacție” şi gratulat cu formula „trecutul, prezentul și viitorul aviației”, UNESCO i-a decernat ordinul „Meritul pentru cercetări științifice, în gradul de comandor”, în 1961, guvernul din Paris i-a acordat „Medalia militară” a aeronauticii franceze, una dintre distincțiile foarte importante ale Franței, iar în 1967 i s-a acordat titlul de “Doctor Honoris Causa” al Institutului Politehnic din Bucureşti. A primit, de asemenea, Ordinul ”Meritul Științific” al României – în 1970, și a fost ”Honorary Felow” al Societății Regale de Aeronautică din Londra – din anul 1971. În anul 1970, la 16 decembrie, el devine membru al Academiei Române.

Numeroase licee şi străzi din România poartă numele savantului, precum şi cel mai mare aeroport din ţară.

Citate celebre ale personalității

„Cunoaşterea îţi dă aripi, iar imaginaţia te-nalţă!” (http://www.cvlpress.ro/07.06.2017/liceul-teoretic-henri-coanda-cunoasterea-iti-da-aripi-iar-imaginatia-de-inalta/)

Omul ar putea călători spre stele cu o viteză fantastică, folosind pentru propulsie propria sa energie.” (https://jurnalparanormal.ro/content/omul-ar-putea-c%C4%83l%C4%83tori-spre-stele-cu-propria-sa-energie)

“Mulţi indivizi din societatea modernă sunt ca barcagiii: trag la vâsle, dar stau cu spatele la viitor.” (http://oltenitainfo.ro/multi-indivizi-din-societatea-moderna-sunt-ca-barcagiii-trag-la-vasle-dar-stau-cu-spatele-la-viitor/)

Viitorul este suma paşilor pe care îi faceţi, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi în râs.” (http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Henri+Coand%E3)

Tineretea este singura ,,maladie” din lume care se trateaza cu timpul. Dar e de dorit ca „maladia” aceasta, prin prisma ei sufleteasca, sa dureze. Nimic nu e mai frumos pe lume decat sa vezi batrani tineri. Sa stii ca omenirea le datoreaza lor foarte mult..” (https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/coanda-ultimul-interviu-poate-ca-multe-dintre-ideile-pe-care-le-am-sprijinit-vor-da-primul-rod-peste-mai-multi-ani-la-urma-urmei-nici-pomii-nu-dau-rod-in-primul-an-615925.html)

Citate celebre despre personalitate

Inginerului Gustave Eiffel, constructorul turnului Eiffel:

“Acest Coandă face ceea ce aş fi vrut eu însămi să fac pentru omenire.”

“ Păcat, băiete, că te-ai născut cu 30, dacă nu chiar 50 de ani prea devreme. “

(http://www.eualegromania.ro/2015/09/30/henri-coanda-parintele-aviatiei-cu-reactie/

https://www.youtube.com/watch?v=n7Yk5ldTdWs)

Surse

https://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83

https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/romanii-pionieri-ai-aviatiei-traian-vuia-aurel-vlaicu-henri-coanda

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/avionul-cu-reactie-al-lui-coanda-face-senzatie

https://www.youtube.com/watch?v=n7Yk5ldTdWs

http://www.rador.ro/2016/06/07/henri-coanda-om-de-stiinta-inventator-si-pionier-al-aviatiei-130-de-ani-de-la-nastere/

http://www.rador.ro/2017/11/25/portret-henri-coanda-un-savant-genial-descoperitorul-elixirului-vietii-seculare/

http://oltenitainfo.ro/multi-indivizi-din-societatea-moderna-sunt-ca-barcagiii-trag-la-vasle-dar-stau-cu-spatele-la-viitor/

http://www.cvlpress.ro/07.06.2017/liceul-teoretic-henri-coanda-cunoasterea-iti-da-aripi-iar-imaginatia-de-inalta/

https://jurnalparanormal.ro/content/omul-ar-putea-c%C4%83l%C4%83tori-spre-stele-cu-propria-sa-energie

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Henri+Coand%E3

https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/coanda-ultimul-interviu-poate-ca-multe-dintre-ideile-pe-care-le-am-sprijinit-vor-da-primul-rod-peste-mai-multi-ani-la-urma-urmei-nici-pomii-nu-dau-rod-in-primul-an-615925.html

http://www.eualegromania.ro/2015/09/30/henri-coanda-parintele-aviatiei-cu-reactie/

https://www.youtube.com/watch?v=n7Yk5ldTdWs (documentar din seria „Gândit în România” realizat Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Pămâtului)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *