Născut: 09.03.1942, Bucuresti, Romania
Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)
Ion Caramitru este un actor român de teatru și film, regizor și figură politică. A fost ministru al Culturii între 1996 și 2000, în cabinetul Victor Ciorbea. Este căsătorit cu actrița Micaela Caracaș și are trei băieți: Ștefan, Andrei și Matei Caramitru. Este președinte al UNITER din 1990, și începând cu anul 2005 este directorul Teatrului Național din București.
S-a născut într-o familie aromână din București. Despre tatăl său, actorul spune că a stat aproape nouă ani, în trei etape, în închisorea comunistă, sub acuzația de mic burghez, ascunzător de valori, după naționalizare.
Viața profesională/artistică – Unde, când și cum a debutat
Caramitru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, debutând cu un an mai devreme la Teatrul Bulandra – cu rolul principal în Hamlet de William Shakespeare. Și-a continuat angajamentul la teatrul Bulandra un timp, jucând și în spectacole la Teatrul Național București și în diverse alte teatre.
Caramitru a fost protagonist intr-o serie de productii teatrale ale unor regizori precum: Liviu Ciulei, Moni Ghelerter, Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Sanda Manu, Cătălina Buzoianu, Alexandru Tocilescu și Sică Alexandrescu (jucând în piese precum Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Moartea lui Danton de Georg Büchner, Oresteia de Eschil, Un tramvai numit dorință de Tennessee Williams, Mincinosul de Carlo Goldoni și în multe piese ale lui Shakespeare). Ca regizor de teatru, operă și operetă, Caramitru a pus în scenă lucrări de Frederick Loewe (My Fair Lady), Marin Sorescu (A treia țeapă), Benjamin Britten (Micul coșar), Aleksei Nikolaevici Arbuzov (Minciuna), și Shakespeare (Neguțătorul din Veneția); adaptările sale la La Tragédie de Carmen a lui Peter Brook și Eugene Onegin de Piotr Ilici Ceaikovski au fost găzduite de Grand Opera House din Belfast, Irlanda de Nord.
Caramitru a jucat în peste 40 de filme de lung metraj, făcându-și debutul cu rolul secundar în Pădurea spânzuraților în regia lui Ciulei (1964). Printre cele mai cunoscute roluri sunt Vive în Diminețile unui băiat cuminte (1966), Gheorghidiu în Între oglinzi paralele (1978), Ștefan Luchian în Luchian (1981) și Socrate în seria Liceenii (1985-1987). Pentru rolul din Luchian, regizat de Nicolae Mărgineanu, i-a fost decernat Premiul Special al Juriului în cadrul Festivalului Național al Filmului din 1984. Mai târziu, Caramitru a jucat roluri minore în filme străine: el a fost anarhist în 1991 în Kafka, Tatevski în Citizen X (1995), Zozimov în Mission: Impossible (1996), contele Fontana în Amen. (2002) și un imigrant bulgar în Irlanda în Adam & Paul (2004).
Pentru munca sa în stabilirea legăturilor culturale britanico-române, Caramitru a fost numit ofițer al Ordinului Imperiului Britanic. În 1997, ministerul culturii franceze i-a acordat titlul de Chevalier des Arts et des Lettres.
În mai 2005, el a câștigat concursul pentru funcția de director al Teatrului Național București, înlocuindu-l pe Dinu Săraru. Ca semn al aprcierii pentru întreaga sa activitate, în 21012 a primit o stea pe Aleea Celebrităților – Walk of Fame, din Piața Timpului din Bucuresti.
UNITER
La 19 februarie 1990, odată cu constituirea Uniunii Teatrale Române — UNITER, Consliul de conducere al acesteia l-a ales ca președinte pe Ion Caramitru. Gala UNITER, prezentată în fiecare an de Caramitru, este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România.
Formeaza alaturi de actrita Micaela Caracas un cuplu solid in viata (In 2008 au primit „Diploma pentru cel mai popular cuplu de actori”, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Uniunii Teatrale din România (UNITER) din București) si este tatal a trei baieti : Andrei. Stefan si Matei.
Detalii despre opera/realizările artistice/profesionale – Premii importante, distincții, medalii, decorații
Premii:
- Premiul revistei Cinema pentru interpretare, 1976
- Premiul Asociației Cineaștilor, 1980
- Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul Luchian, la Festivalul Național al Filmului, Costinești, 1984
- Premiul pentru întreaga activitate la Festivalul Internațional de Teatru „Actor al Europei”, Prespa, Macedonia, 2016
Decoratii:
- Ofițer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (decorat în 1995 de către Regina Elisabeta a-II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord)
- Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor (Franța 1997)
- Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce, 2000
- Doctor Honoris Causa al Universității de Arte „George Enescu”, Iași, 2008
- Crucea Casei Regale a României
- Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, 2017
- Ordinul Soarelui Răsare, înmânat de ambasadorul ambasadorul Japoniei la BucureștiJ, 2017
- Cetățean de onoare al Bucureștiului, 2017
În cariera teatrală şi cinematografică, a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii. Premii teatrale: în 1975, 1979, 1981 şi 1985 a fost desemnat „Cel mai bun actor al anului”. Premii pentru film: Premiul revistei „Cinema”, pentru interpretare (1976); „Premiul Asociaţiei Cineaştilor” (1980); „Premiul special al juriului” pentru rolul principal din filmul „Luchian”, la Festivalul Naţional al Filmului, Costineşti (1984). Decorat, în 1995, de Regina Elisabeta a Marii Britanii cu titlul de „Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic”. În 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi.
A primit, la 28 martie 2011, Premiul de Excelenţă al Uniunii Teatrale din Republica Moldova (UNITEM) în cadrul Galei Premiilor UNITEM 2011.
La 18 martie 2013, Ion Caramitru, a primit premiul la secţiunea „Teatru”, decernat în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural, pentru modul în care a organizat programul „Caragiale – 2012” al Naţionalului bucureştean, derulat cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la naşterea lui I.L. Caragiale şi a 100 de ani de la moartea celebrului dramaturg, eveniment care a înregistrat un real succes.
Alte premii şi distincţii: Premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru rolul „Macbeth”, 2013; „Meritul Academic” acordat de Academia Română, 2012; Decoraţia Regală „Nihil Sine Deo”, 2012; O stea pe Aleea Celebrităţilor din Bucureşti, 2012; Cetăţean de onoare al oraşelor Sibiu, Sulina, Târgu Jiu, Ipoteşti, 2011; Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce, 2000; Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor în Franţa, 1997.
Citate celebre ale personalității
„În noaptea aceasta o să dorm puţin, dar fericit…”
„Psihologul e un duhovnic până la urmă.” definiţie de Ion Caramitru în Conferinţele Teatrului Naţional (1 aprilie 2018)
„Inspiraţia actorului trebuie să vină, în primul rând, din observaţia vieţii.” Ion Caramitru în Conferinţele Teatrului Naţional (1 aprilie 2018)
„Teatrul nu moare şi nu va muri niciodată, el evoluează în dispreţul vieţii curente.”
„Teatrul costă puţin şi oferă mult mai mult decât poate să ofere o distracţie pasageră sau o plăcere oarecare.”
„Aştept să nu fiu bolnav şi, sănătos fiind, să-mi pot onora obligaţiile pe care le am sau care mi le impun. Şi să am bucuriile pe care existenţa poate să le ofere unui om care munceşte şi căruia îi place viaţa.” (Sursa: http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Caramitru)
Surse: