Născut: 02.08.1951, Bailesti, Romania
Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)
Marcel Iureș este un important actor român de compoziție.
Povestea incepe in urma cu 55 de ani la Bailesti. Inainte de intamplarile care l-au facut sa aleaga aceasta profesie, Marcel Iures a fost inca de la o varsta foarte frageda un cititor impatimit.
Mai intai de toate, mintea creativa a lui Marcel Iures a simtit nevoia sa se hraneasca cu „povesti pentru oameni mari. Culmea, casa in care s-a nascut nici macar nu avea o biblioteca. Fortat de aceasta nevoie, a devenit de mic un obisnuit al bibliotecii orasenesti. Mult mai tarziu, cand a inceput sa castige bani, a pornit sa achizitioneze carti si sa-si construiasca propria biblioteca.
Un alt lucru important din viata tanarului Iures, a fost scoala din Craiova, cu profesorii de acolo despre care actorul isi aminteste cu drag, pentru ca si ei l-au impins tot spre lectura. Apoi, a urmat etapa in care s-a inscris la Scoala Populara de Arta.
Elev fiind, a jucat in cateva piese de teatru, printre care si Cehov, insa nu a simtit vreo atractie speciala fata de scena ori jocul actoricesc. De la aceasta stare de indiferenta, intr-o buna zi a simtit o chemare inexplicabila care l-a facut sa creada ca drumul lui trece prin teatru. Nu peste mult timp se apropia admiterea la facultate, asa ca tanarul Marcel Iures l-a cautat pe Remus Margineanu, pe atunci actor la Teatrul National din Craiova si i-a marturisit acestuia ca vrea sa devina actor. Reactia a fost una mai degraba agresiva, acesta spunand ca mai sunt doar trei saptamani pana la examen. Cu toate astea, i-a acordat suficienta atentie cat sa-l intrebe daca a invatat vreo poezie; raspunsul a fost unul negativ: era un impatimit cititor, Voiculescu sau Eminescu fiind unii dintre preferatii lui, insa in nici un caz intr-atat incat sa le recite poeziile din memorie. Cu mare greutate a invatat cele 6 poezii alese de Remus Margineanu, plus o balada si o povestire conform cerintelor examenului de la Institut. Se pare ca textul lui Fanus Neagu i-a purtat noroc si spre stupoarea tuturor a trecut de proba eliminatorie. Se poate spune ca aceasta a fost prima mare izbanda care l-a bucurat enorm, insa l-a si inspaimantat din cauza responsabilitatii care banuia ca urmeaza.
Imediat dupa terminarea studiilor si-a inceput cariera la Teatrul National din Cluj, unde a debutat cu rolul Tom din spectacolul „Menajeria de sticla a lui Tennesse Williams. Apoi, s-a mutat la Bucuresti si a jucat pe scena Teatrului L.S. Bulandra, unde a ramas pana in 1991.
Insa inainte de mutarea la Bucuresti, a avut loc o intalnire foarte importanta pentru actorul Marcel Iures: cea cu filmul. Primul lui rol a fost cel al compozitorului Franz Liszt in „Vis de ianuarie, oferit de tanarul regizor Nicolae Opritescu in 1978. Regizorul filmului il vazuse pe Iures la teatru in „Oedip salvat”, alaturi de Adrian Pintea si Mirela Gorea, in regia lui Mihai Maniutiu. Insa hotaratoare pentru alegerea lui in rolul din „Vis de ianuarie” a fost prestatia din „Kean”, piesa lui Sartre, adica examenul de diploma a studentului Iures; un spectacol maraton de 3 ore si jumatate.
Anul 1994 a fost unul de rascruce in cariera lui Marcel Iures. A fost momentul in care a devenit actor liber profesionist. Tot in acest an pleaca intr-un turneu in Marea Britanie cu rolul principal din „Richard al III-lea” in regia lui Mihai Maniutiu, catalogata ca piesa sfarsitului de secol.
Un an cu adevarat reusit, in care a jucat inclusiv in „Interviu cu un vampir”, alaturi de Tom Cruise, Brad Pitt, Kirsten Dunst si Antonio Banderas, in regia lui Neil Jordan. Nimeni nu-si aminteste prea tare aparitia exacta a actorului din film, insa pentru orgoliul nostru, al tuturor, era suficient sa stim ca Marcel Iures este undeva pe ecran, alaturi de starurile hollywoodiene. Cel mai important este ca filmul a marcat un inceput de drum care a continuat in mod spectaculos cu „Misiune imposibila in 1996, „Pacificatorul” in 1997, „Razboiul lui Tom Hart”, iar in vara aceasta partea a III-a a filmului „Piratii din Caraibe”.
Despre experienta hollywoodiana, Iures povesteste ca a cunoscut oameni foarte educati, politicosi care in nici un caz nu l-au discriminat pentru faptul ca venea dintr-o tara mica; tratament care a functionat ca un balsam pentru frustrarile acumulate aici. Niciodata colegii de platou, oricat de cunoscuti ar fi fost, nu au pus o distanta intre ei si actorii din Europa de Est.
Marcel Iures, prin talentul si reusitele lui, reprezinta un vis implinit, o certitudine ca e posibil sa pornesti dintr-o tara ca Romania si sa ajungi intr-un club exclusivist rezervat celor mai mari actori din lume. Valoarea lui Marcel Iures nu sta numai in participarea la aceste superproductii de sute de milioane de dolari, ci mai ales in rolurile sale excelente de teatru ca Richard al II-lea, Hamlet, Henric al IV-lea.
Viața profesională/artistică – Unde, când și cum a debutat
Absolvent al Institutului de Arta Teatrală și Cinematografică din Bucuresti, promoția 1978, Marcel Iureș a debutat pe scena teatrului Bulandra în piesa „Ferma”. Din 1978 până în 1981 a fost angajat al Teatrului Național Cluj, unde a jucat în piese precum „Afară în fața ușii” și „Perșii”.
Din 1995, Marcel Iureș este președinte al Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, punând bazele celei de-a doua scene independente de teatru din România.
În prezent, el joacă pe scena Teatrului ACT în trei piese regizate de Alexandru Dabija: „Creatorul de Teatru” (de Thomas Bernhard), „Ultima bandă a lui Krapp” (de Samuel Beckett) și „Capra sau Cine e Sylvia?” (de Edward Albee). Cele mai importante roluri în teatru: „Richard al II-lea”, „Richard al III-lea” (regizată de Mihai Măniuțiu), „Hamlet” (regizată de Liviu Ciulei), „Caligula” de Albert Camus (regizată de Mihai Măniuțiu), Beckman („Afară în fața ușii”) de Wolfgang Borchert (regizată de Mihai Măniuțiu). La Teatrul ACT a mai jucat în piesa „Cetatea Soarelui” (în regia lui Mihai Măniuțiu).
Performanțele sale artistice în domeniul teatral sunt legate și de importante roluri în teatrul de televiziune (înainte de 1990) și în teatrul radiofonic național.
Din 2004 este președintele Festivalului Internațional de Film Independent „Anonimul”.
În 2006, a dublat în română vocea lui Doc Hudson, în producția Pixar/Disney Mașini.
În 2007 semnează lectura audio-book-ului Humanitas „Remember-Mateiu Caragiale”.
Despre momentul în care a realizat că dorește să fie actor și despre modelele vieții sale, Marcel Iureș mărturisește: „pe când aveam 16-17 ani, mi-am pus pe nas niște ochelari de vedere cu dioptrii. La vremea aceea, nu aveam nevoie de ei. Vedeam perfect. Și m-am uitat în oglindă. Prin lentile nu vedeam nimic, așa că m-am uitat pe deasupra lor. Am fost fascinat de faptul că îmi vedeam reflexia în oglindă, pe deasupra ochelarilor și nu prin ei. Mi s-a părut că e ceva: să te vezi bine fără ochelari, deși purtându-i. De aici a cam pornit totul.(…) Seva vieții mele urcă din modelele pe care le-am avut, din faptul că trei sferturi din viață am băut apă din fântână, din pământ, iar nu din țeavă, că am mâncat pâine și mămăligă făcute de bunica și de mama mea, că am băut lapte de la vaca din grajd și că am mâncat mere abia culese din pom. Seva vine din faptul că am întâlnit oameni care au trăit meditând, încercând, nu spunând. Mai cădeau în genunchi, se mai rostogoleau, dar se ridicau. Erau oameni. Și mai vine din imensul noroc pe care mi l-a dat Dumnezeu: am primit o nevastă minunată, o adevărată forță, și un băiat absolut normal, un om. Și mai vine seva și din faptul că eu cred în povești cu îngeri și cred în Dumnezeu. Nu-s multe. Le poți strânge într-o batistă.” (sursa: Formula AS nr. 518)
Detalii despre opera/realizările artistice/profesionale – Premii importante, distincții, medalii, decorații
Marcel Iureș a primit de două ori titlul de cel mai bun actor de teatru din România. Activitatea sa artistică este legată în principal de teatru.
Premii, Nominalizari:
- Nominalizare UNITER pentru cel mai bun actor (stagiunea 1992-1993), pentru rolul din spectacolul „Richard III” de W. Shakespeare;
- Premiul UNITER pentru cel mai bun actor (stagiunea 1997-1998), pentru rolul titular din spectacolul „Richard al II-lea” de W. Shakespeare;
- Premiul UNITER pentru cel mai bun actor (stagiunea 2000-2001), pentru rolul Bruscon din spectacolul „Creatorul de teatru” de Thomas Bernhard ;
- Premiul UNITER de excelență (stagiunea 2002-2003): Marcel Iureș, fondatorul Teatrului Act – catalizator al mișcării teatrale independente;
- Premiul Festivalului de Dramaturgie Contemporană (2009) pentru cel mai bun rol masculin, pentru rolul tatăl lui Robert din spectacolul Acasă la tata de Mimi Brănescu.
- Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal la FESTIVALUL COMEDIEI ROMÂNEȘTI – festCO, ediția a X-a, (2012) pentru rolul Cațavencu din spectacolul “O scrisoare pierdută” de I.L Caragiale, regia Alexandru Dabija, Teatrul de Comedie și pentru one-man show-ul din spectacolul “Absolut! după Ivan Turbincă de Ion Creangă“, regia Alexandru Dabija, Teatrul Act.
- Nominalizare British Theatre Awards în TNA – Manchester și Manchester Evening Awards.
Citate celebre ale personalității
„Comportamentul omului se susţine pe o pernă metaforică, simbolistică, şi el tot încearcă în înaintarea asta care e mai mult cădere decât înălţare, încearcă să se sprijine pe nevăzutul ăsta care este, după mine, esenţialul.”
„Libertatea de a alege e ceva ce produce emoţie, produce mult bine în jur, nu aşteaptă niciun fel de răsplată sau răspuns. E ca un izvor care nu se gândeşte unde va ajunge. El a luat decizia să curgă, fie că ajunge în deşert, în gura unui leu sau într-o chiuvetă.”
„Acasă fizic pentru mine e pământul ăsta pe care călcăm, de care ne batem joc, faţă de care suntem nepăsători, răsfăţati, chiar cinici.”
„Omul trăieşte într-un abuz permanent, într-o formă de deşănţare.”
„Nici măcar o secundă de victorie din tot ceea ce se cheamă viaţa asta de teatru nu mi-o pot asuma singur, nu mi-o pot dedica.” (Sursa: http://autori.citatepedia.ro/de.php?p=2&a=Marcel+Iure%BA)
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Iure%C8%99
https://www.viva.ro/vedete-si-evenimente/viva-biografii/marcel-iures-373386/3