Născut: 01.06.1956, Bucuresti, Romania
Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)
Mircea Cărtărescu este un poet, prozator, critic literar și publicist român.
Copilăria și studiile
Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956, în Bucureșt. Este fiul lui Constantin Cartarescu, economist si ziarist, si al Mariei (nascuta Badislav). Despre copilăria sa, el va afirma că ea „reprezintă principala sa experiență existențială și singura pe care a trăit-o atent”.
Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului „Junimea”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, el va urma cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română. În 1980 prezintă teza de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul „Visul chimeric”, reeditat în anul 2011. În anul 1999 obține doctoratul în literatură română cu o teză despre Postmodernismul românesc, coordonată de profesorul Paul Cornea, publicată în același an la editura Humanitas, de asemenea reeditată.
Viața profesională/artistică – Unde, când și cum a debutat
Debutul literar
Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și în România Literară în anul 1978, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, și în volum în antologia Aer cu diamante, dar a citit și proză la Cenaclul de proză „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu. De altfel a publicat o proză în antologia Desant’83. A debutat în volumul individual Faruri, vitrine, fotografii la editura Cartea Românească în anul 1980. A continuat să scrie versuri, a publicat mai multe volume, intre care se remarcă Poeme de amor sau Totul.
Activitatea literară
Un proiect unic în felul său este Levantul, o epopee eroicomică dar și un periplu prin istoria literaturii române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul irlandez James Joyce în capitolul intitulat Boii soarelui din romanul Ulise. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la Dosoftei la Nichita Stănescu. Însă nu toți scriitorii și criticii contemporani apreciază felul în care a fost scris Levantul. Criticul Virgil Diaconu, în revista Actualitatea literară, consideră că: „Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților predecesori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu intenția expresă de a extrage din ei propria poezie”.
Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului românesc și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate. Într-un interviu realizat de Marius Chivu, scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare…”
Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice (fantasy) în volumul Visul (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul Nostalgia). Ultimul său mare proiect editorial, trilogia romanescă Orbitor, are forma unui fluture, și conține trei volume, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă, ultimul fiind editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă sub influența lecturii romanelor lui Thomas Pynchon, influență recunoscută deschis de autor în interviurile sale. Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc.
Între anii 1980 și 1989 a fost profesor de limba română la o școală generală, apoi funcționar la Uniunea Scriitorilor, iar apoi redactor la revista Caiete Critice. Din anul 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere a Universității din București. Din anul 2004 este conferențiar la aceeași catedră.
Prezent
Actualmente, Mircea Cărtărescu este conferențiar universitar la Catedra de literatură română a Facultății de Litere a Universității din București. Mircea Cărtărescu este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie. Ultimele sale cărți publicate, De ce iubim femeile și Frumoasele străine i-au adus un succes de box-office, figurând pe lista de cărți bestseller ale editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate.
Detalii despre opera/realizările artistice/profesionale – Premii importante, distincții, medalii, decorații
Mircea Cărtărescu a primit următorarele premii:
- 1980: Premiul Uniunii Scriitorilor din România
- 1989: Premiul Academiei Române
- 1990: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu, Premiul revistei Tomis, Premiul revistei Cuvântul
- 1992: Le Rêve nominalizare pentru: Prix Mèdicis, Premiul Uniunii Latine, Le meilleur livre étranger
- 1994: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul ASPRO, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
- 1996: Premiul ASPRO, Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu, Premiul revistei Tomis, Premiul revistei Cuvântul
- 1997: Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu, Premiul revistei Tomis, Premiul revistei Cuvântul
- 1999: traducerea în limba franceză a romanului Orbitor’ nominalizat pentru Premiul Uniunii Latine
- 2000: Premiul Uniunii Scriitorilor din România
- 2002: Premiul ASPRO, Premiul AER
- 2005: Premiul literar „Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia
- 2006: „Meritul cultural” în grad de mare ofițer, acordat de către Președintele României
- 2011: Premiul Internațional pentru Literatură de la Vilenica
- 2012: Premiul Internațional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt 2012”, Berlin
- 2013: Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk în Elveția
- 2013: Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Novi Sad
- 2015: Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană
- 2016: Premiul pentru proză Observator cultural ex-aequo pentru romanele Solenoid și Trilogia Corso de Daniel Vighi
- 2018: Premiul „Thomas Mann” pentru literatură
Citate celebre ale personalității
„Faptul că sunt un autor român a fost mereu un handicap pentru mine. Te loveşti mereu de imaginea proastă a ţării şi de prejudecăţi. Iar cei care mă citesc pentru că sunt un scriitor român primesc altceva decât ce se aşteaptă… Adevărata mea ţară se numeşte Mircea Cărtărescu. Ceea ce mă preocupă este ce se petrece în cutia mea craniană.” Mircea Cărtărescu în ziarul De Volkskrant, interviu (2010)
„Şi chiar şi acum, după atâtea fraze, identitatea mea, a enigmaticului Mircea Cărtărescu – bărbat/femeie, latin/slav, oriental/occidental – nu-ţi este decât foarte vag familiară. Deschide însă cartea mea cu copertă cărămizie, în ciuda numelui de pe ea: abia atunci (asemenea numelui unui nou-născut, asemenea numelui ştiinţific pus pentru prima dată unui fluture nou descoperit) numele meu ţi se va deschide şi el va începe să însemne, poate, ceva pentru tine.” Mircea Cărtărescu în Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli (2002)
„Când nu scriu, nici nu ştiu pentru ce trăiesc.” Mircea Cărtărescu în Zen (jurnal 2004-2010) (2011)
„Poezia este o mare minune a lumii.” Mircea Cărtărescu (19 aprilie 2017)
„Mă pregătesc să ies din literatură ca dintr-o puşcărie.”
„Literatura poate schimba imaginea României.”
(Sursa:http://www.citatepedia.ro/index.php?q=mircea+cartarescu)
Citate celebre despre personalitate
Definiţie de Dan C. Mihăilescu (19 aprilie 2017)
„Mircea Cărtărescu este un arhitect genial oniric.”
Calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
„Levantul trebuie citit şi recitit. Din multele cărţi ale lui Mircea Cărtărescu, el e… Re-Levantul…”
Gabriel Liiceanu: „Propun ca locul frunzei verzi, ca brand de ţară pentru România, să-l ia Mircea Cărtărescu.” (Sursa: http://www.citatepedia.ro/index.php?q=mircea+cartarescu)
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu
https://www.ro.biography.name/scriitori/8-romania/118-mircea-cartarescu-1956