Traian Vuia

Născut: 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria

Decedat: 3 septembrie 1950, Bucureşti, România

Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)

Traian Vuia s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic, fost în Austro-Ungaria, în prezent în România. Părinții săi au fost preotul Simion Popescu și Ana Vuia; aceasta fiind cea de-a doua lui soție. Încă din perioada copilăriei, manifesta înclinaţii către fizică şi pasiune către aeronautică. Începând cu zmeiele copilăriei, pe care le studiază şi caută să le aducă îmbunătăţiri care să le crească performanţele de zbor.

Între 1884 și 1892, urmează liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp în mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfătui, ajuta și încuraja mai târziu în cariera sa.

După absolvirea bacalaureatului în 1892, Vuia pleacă la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică. A urmat pentru un an cursurile Politehnicii, secția mecanică, la seral. Din lipsa mijloacelor financiare, renunță la aceste studii și se înscrie în schimb la facultatea de drept și lucrează în paralel la birouri de avocatură pentru a-și câștiga existența.

La Lugoj, lucrează la mai multe birouri de avocatură după ce absolvă şcoala “summa cum laude”, dar nu poate renunţa la visul său şi pleacă la Paris pentru a convinge Academia Franceză de posibilitatea unui avion de a se propulsa singur în aer.

În timpul Primului Război Mondial, a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român şi a fost preşedintele Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania, înfiinţat la Paris. A fost însă foarte critic asupra modului în care s-a înfăptuit unirea Ardealului cu Transilvania[1], considerând o mare greşeală lipsa negocierii unirii provinciei cu Regatul Român, care să fi apărat interesele ardelenilor şi să fi permis cu timpul o „occidentalizare” a României şi nu vice-versa, o „balcanizare” a Transilvaniei.

Pleacă din nou în Franţa şi în timpul celui de-al doilea război mondial Vuia a făcut parte din mişcarea de rezistenţă din Franţa şi a fost ales preşedinte al primului comitet legal al „Frontului Naţional Român”, unde a depus o muncă asiduă şi a publicat o serie de articole în „La Roumanie Libre”.

Revine în România în anul 1950, unde, după numai o lună, moare în urma unei crize cardiace, la 3 septembrie 1950. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Viața profesională:

Schita avionului-automobil a fost realizata de catre Traian Vuia Vuia , încă din timpul studenţiei sale, iar în februarie 1903, inventatorul prezinta în faţa Academiei de Ştiinţe pariziene „Proiectul aeroplanului-automobil”. Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost primit cu scepticism, iar Academia îl respinge cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis”.

Totuşi, inginerul român şi-a brevetat în acelaşi an avionul-automobil conceput el şi, bazându-se pe cunoştinţele sale de mecanică şi termodinamică, a început construcţia aparatului de zbor şi a motorului, modificând radical un motor de tip Serpollet, pe care l-a făcut să funcţioneze cu acid carbonic.

“Vuia I” era un aparat de zbor cu aspectul unui liliac, cu aripi repliabile ca o umbrelă. După o serie întreagă de experimente, Traian Vuia avea să facă, la 18 martie 1906, la Montesson, în apropiere de Paris, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, prin mijloce proprii. Aeroplanul-automobil a rulat 50 de metri pe sol, iar apoi s-a înălţat singur la o înălţime de aproximativ un metru, străbătând în zbor 12 metri. Din păcate, după 12 metri, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, lovindu-se de un copac. Deşi a durat doar câteva clipe, zborul a reuşit. Românul Traian Vuia pusese piatra de temelie a aeronauticii moderne.

Multe ziare din Franța, Statele Unite și Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare. De atunci a fost scoasă în evidență și propagată ideea că Vuia a reușit cu aparatul său să decoleze de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, „la bord”, fără „ajutor extern” (pantă, cale ferată, catapultă, etc.)

Avea sa mai zboare cu aparatul sau de mai multe ori in anul 1906, pentru ca in anul urmator sa construiasca Vuia nr. 2, pentru care a primit brevet in Belgia. In anul 1907, Vuia nr. 2 a zburat 70 de metri, a decolat normal si a aterizat normal.

Având în minte realizarea unui motor de avion cât mai bun, Vuia a reuşit să inventeze generatorul de abur cu combustie internă şi ardere catalitică. Generatorul cu vaporizare aproape instantanee avea la bază trei principii: ideea ciclurilor termodinamice, a combustiei accelerate şi a transmiterii căldurii prin convecţie forţată. Prin încercările repetate de a construi generatoare de abur de foarte înaltă presiune (100-120 kgf/cm², faţă de 10 At valoarea uzuală a vremii), Vuia a pus bazele tehnologiei folosite ulterior la centralele termice care utilizează cicluri complexe de presiune foarte înaltă.

O altă realizare a inventatorului român a fost şi generatorul cu focar cu mare intensitate a combustiei. Sarcina termică a focarului era de 200 x 106 kcal/m3.

În unele cercetări Vuia a fost ajutat de bănăţeanul Gavrilă Brola, cu care a început să colaboreze începând cu 1934. G. Brola alături de profesorul G. Ribaud au continuat cercetările începute de Vuia, iar în 1952 au realizat un generator cu circulaţie forţată, care avea la bază principiul lui Vuia. Generatorul, expus la Expoziţia Internaţională al încălzirii de la Paris din 1957, a fost fabricat în serie în Franţa, Belgia, Anglia şi Germania.

Traian Vuia împreună cu alt colaborator, Emmanuel Yvonneau, au brevetat mai multe tipuri de generatoare de abur. Primul brevet le-a fost eliberat la 21 ianuarie 1928 de către Ministerul Comerţului şi Industriei din Franţa (nr. 661254), al doilea brevet la 22 decembrie 1928 (nr. 680567), iar al treilea la 12 noiembrie 1932 (nr. 740226).

A urmat o pauză impusă de lipsa finanţărilor şi de izbucnirea războiului. A reuşit să îşi reia activitatea abia în 1918, construind în numai patru ani două tipuri originale de elicopter, prevăzute cu rotor portant cu ax înclinat pe direcţia de zbor, o adevărată inovaţie pentru acele vremuri. Şi-a testat invenţiile pe aerodromurile Juvissy şi Moulineaux, în Franţa.

Intre 1918 si 1925, Traian Vuia avea sa conceapa si sa realizeze 2 elicoptere pe care intentiona sa le treaca in productie de serie in Romania (poate singurul sau proiect ramas doar un vis), a lucrat la Ministerul francez al Apararii, a realizat impreuna cu un amic, Victor Tatin, o torpila folosita ulterior de marina militara, a inventat un generator de abur, este initiat intr-o loja masonica pariziana, participa la Conferinta de pace de la Paris in 1919.

Detalii despre opera/realizările artistice/profesionalePremii importante, distincții, medalii, decorații

În ziua de 27 mai 1946 devine membru de onoare al Academiei Române.

Aeroportul internațional din Timișoara poartă numele Traian Vuia. În fața Aeroportului Internațional Traian Vuia din Timișoara este amplasată macheta aeroplanului Vuia 1, la scara 1:1, realizată de către Fundația Academică Culturală Timișoara.

În ziua de 14 septembrie 2013, la Montesson, autoritățile franceze locale au dezvelit o placă în memoria lui Traian Vuia.

Citate celebre ale personalității

“Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă stiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personala, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanta are cine a facut aceste lucruri, important este ca ele există.”

“Mă duc departe, la Paris, dar lasă, mamă, să nu-ţi pară rău; că am să viu de acolo în zbor sau n-am să mai vin niciodată acasă.”

“Povesteste prietenilor de acasa tot ce ai vazut aici. Am dovedit ca se poate zbura cu un aparat ‘mai greu decat aerul’. (…) Acum, dupa ce s-au convins de posibilitatea zborului mecanic, numarul experimentarilor va creste rapid, specialistii vor realiza motoare speciale, aviatia va avea o industrie infloritoare pe temeiul experientei mele, devenita bun comun. Ai putut vedea! Nu m-am ascuns, am experimentat in vazul tuturor. Vor continua altii, tot mai multi. Asa se realizeaza progresul…” (https://stirileprotv.ro/techschool/traian-vuia-romanul-care-a-demonstrat-ca-avioanele-pot-sa-existe.html)

Surse

https://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_Vuia

http://www.imperialtransilvania.com/ro/citeste-stirea/argomenti/places-of-interest-1/articolo/traian-vuia-inventatorul-roman-care-a-reusit-primul-zbor-autopropulsat-cu-un-aparat-mai-greu-de.html

http://stiri.tvr.ro/la-18-martie-1906-vuia-i-primul-zbor-autopropulsat-din-lume_72112_foto.html#view

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/romanii-pionieri-ai-aviatiei-traian-vuia-aurel-vlaicu-henri-coanda

https://stirileprotv.ro/techschool/traian-vuia-romanul-care-a-demonstrat-ca-avioanele-pot-sa-existe.html

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Traian_Vuia

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2017/08/17/documentar-145-de-ani-de-la-nasterea-lui-traian-vuia-pionier-al-aviatiei-romanesti-si-mondiale-03-59-09

https://www.youtube.com/watch?v=hV-eMVQ8kIY  (documentar din seria „Gândit în România” realizat Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Pămâtului)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *