Ana Aslan

Născută: 1 ianuarie 1897, Brăila, România

Decedată: 20 mai 1988, Bucureşti, România

Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)

Ana Aslan s-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila, fiind cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei și ai lui Mărgărit Aslan, ambii intelectuali de origine armeană. Tatăl său, un om instruit, de ori­gine armeană, făcea comerţ cu cereale, iar mama, care vorbea fluent mai multe limbi străine, se ocupa de educaţia copiilor.

Urmează cursurile Colegiului Romașcanu din Brăila. La 13 ani își pierde tatăl. Familia Aslan părăsește orașul natal și se mută la București. În 1915, Ana absolvă Școala Centrală din București. La 16 ani, visează să ajungă pilot și chiar zboară cu un mic aparat, tip Bristol – Coandă. În cele din urmă se decide să devină medic. Declară greva foamei pentru a înfrânge împotrivirea mamei și se înscrie la Facultatea de Medicină.

În cursul Primului Război Mondial a îngrijit soldaţii răniți ajunși în spitalele militare care funcționau în spatele frontului, la Iași, făcând practica de specialitate în spitalele militare din Iaşi, alături de mari personalităţi ale medicinei româ­neşti, fiind re­marcată inclusiv de membri ai Casei Regale a României.

După revenirea la Bucureşti, în anul 1919, a lucrat alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai târziu, a absolvit facultatea şi a fost numită preparator la Clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul Daniel Danielopolu, care o îndrumă şi în alcătuirea tezei de doctorat Cercetări asupra inervaţiei vasomotorii, susţinută în 1924.

De-a lungul carierei nu era neobişnuit să muncească 12 ore pe zi, a renunţat la viaţa personală şi a nu a regretat nicio secundă sacrificiul. A tratat mulţi bătrâni fără posibilităţi, la Institut, fără să perceapă taxe de cămin, fapt pentru care i-a fost imputată suma de 1.500.000 de lei de către statul român. După ani de procese, a fost achitată în 1987.

Clinica Anei Aslan aducea în România comunistă venituri de până la 17 milioane de dolari anual.

Ana Aslan a murit în mai 1988. Ar fi dorit să fie înmormântată creștinește alături de familia sa, în cripta Kalindero-Danielopolu. Ultima dorință nu i-a fost însă respectată din cauza Elenei Ceaușescu, care nu a dorit ca Anei Aslan să-i fie organizată o slujbă religioasă. Este înmormântată la cimitirul Bellu din capitală.

Viața profesională

După perioada de rezidenţiat, în mai multe spitale din Bucureşti (1922 – 1925), a fost medic cardiolog la spitalul CFR (1931 – 1946), şef de lucrări la Clinica Medicală a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, medic şi şef de secţie la Clinica Universitară a Spitalului Filantropia (1943 – 1947) şi profesor titular de medicină internă la Timişoara (1945 – 1949). A deţinut şi funcţiile de secretar al Academiei Române de Medicină (1947 – 1948), preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Medicale din Timişoara (1947 – 1949).

În 1949, a devenit șeful Secţiei de Fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti, unde a început să studieze fenomenele de degenerescență asociate procesului de îmbătrânire.

Când un student de-al ei înregistrase numeroase absenţe din cauza unei unei crize de artroză, doctora s-a hotărât să-l examinze şi i-a oferit posibilitatea de a participa la un experiment cu procaină. Acesta a aceptat iar efectul a fost rapid, iar durerile pacientului au încetat în scurt timp. Ulterior, ea și-a continuat cercetările asupra unor bătrâni internați într-un azil cărora le-a administrat, de asemenea, procaină.

Aspectele clinice caracteristice tratamentului cu procaina la pacientii de vârsta a treia se refera la faptul ca la acestia se manifesta reducerea starilor depresive si a anxietatii, dorinta de a trai, cresterea capacitatilor fizice si intelectuale, mai ales îmbunatatirea memoriei, îmbunatatirea functionala a analizorilor auditiv, optic si olfactiv, îmbunatatirea aspectului pielii si parului, scaderea intensitatii petelor senile si a keratozei, cresterea tonusului muscular si a mobilitatii articulare, cresterea si repigmentarea parului, normalizarea presiunii arteriale.

În 1952, a inventat vitamina H3 (Gerovital), care avea la bază novocaina, un anestezic, folosită în bolile bătrâneţii, arteroscleroza, vitiligo, sclerodermie, ş.a. În 1956, rezultatele cercetărilor sunt prezentate de Ana Aslan la lucrările Congresului European de Gerontologie de la Karlsruhe, unde a fost primită cu oarecare scepticism, şi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.

A urmat, în 1961, inventarea Aslavitalului, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, care conţine, pe lângă procaină, şi un factor activator şi antieterogen, brevetat şi produs pe scară largă din 1980, folosit în tratarea profilactică şi curativă a formelor de îmbătrânire predominant cerebrală şi cardiovasculară, în astenia psihică şi fizică, surmenajul intelectual, tulburările de memorie, ş.a.

Ana Aslan a fost un pionier al medicinei sociale. După ce a devenit șeful departamentului de fiziologie al Institutului de Endocrinologie din București, a fondat Institutul de Geriatrie din București. Ana Aslan este cunoscută pentru crearea termenului „gerontologie”, iar în 1959 a organizat Societatea Română de Gerontologie și Geriatrie. Societatea Română de Gerontologie a fost prima din lume care și-a direcționat cercetarea în domeniul cercetărilor clinice, experimentale și sociale, a elaborat o strategie terapeutică pentru a preveni procesul de îmbătrânire și a organizat o rețea națională de sănătate pentru prevenirea îmbătrânirii.

Detalii despre opera/realizările artistice/profesionalePremii importante, distincții, medalii, decorații

Titluri:

  • Membră a Academiei de Științe, din New York
  • Membră a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică și Igienă Socială
  • Membră de Onoare al Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative
  • Membră în Consiliul de Conducere al Asociației Internaționale de Gerontologie
  • Membră a Societății Naționale de Gerontologie din Chile
  • Președintă a Societății Române de Gerontologie

Premii și distincții

  • 1952 – Premiul internațional și medalia „Leon Bernard”, prestigioasă distincție acordată de Organizația Mondială a Sănătății, pentru contribuția adusă la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei
  • Meritul Științific Cl. I (1967)
  • Ordinul Meritul Sanitar clasa I (8 aprilie 1970) „pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii sănătății populației din țara noastră”
  • titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”
  • medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”
  • Merito della Republica, Italia
  • Cavaler al Ordinului Palmes académiques, Franța
  • Profesor Honoris Causa și Doctor emerit al Universității Bragança Paulista, din Brazilia

Câteva dintre personalităţile care au apelat la elixirul tinereţii sunt: Charlie Chaplin, Mao Zedong, Pablo Picasso, JF. Kennedy, Winston Churchill, , Charles de Gaulle, Francisco Franco, Miguel Asturias, Somerset Maugham, Indira Ghandi, preşedintele Suharto, Caludia Cardinale, Salvador Dali (de la care primise o dedicaţie pe prima pagină a unei cărţi, un Don Quijote)

Citate celebre ale personalității

„Numai nebunii nu se tem de nimic.”

(https://adevarul.ro/locale/calarasi/crezul-anei-aslan-femeia-gasit-leacul-tinerete-batranete-sa-vesnic-tanar-inseamna-optimist-ideal-lupti-1_58046a335ab6550cb8a26254/index.html)

Nu se moare de bătrâneţe, ci de boală.”

(https://adevarul.ro/locale/calarasi/povestea-fascinanta-anei-aslan-medicul-descoperit-tineretea-vesnica-nu-moare-batranete-ci-boala-1_5a7ae251df52022f754864d3/index.html)

“Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!”

(https://adevarul.ro/locale/calarasi/povestea-fascinanta-anei-aslan-medicul-descoperit-tineretea-vesnica-nu-moare-batranete-ci-boala-1_5a7ae251df52022f754864d3/index.html)

Când ajungi să faci mai mult decât ceilalţi într-un domeniu oarecare, eşti întotdeauna suspectat. Ţi se cer din ce în ce mai multe probe că ai avut dreptate.”

(https://adevarul.ro/locale/calarasi/crezul-anei-aslan-femeia-gasit-leacul-tinerete-batranete-sa-vesnic-tanar-inseamna-optimist-ideal-lupti-1_58046a335ab6550cb8a26254/index.html)

Citate celebre despre personalitate

Dr. Theodora Poli Bărbulescu, fosta asistentă: „În faţa pacientului obișnuit, Ana Aslan nu mai era celebritatea presată de program, de solicitări, de proiecte. Timpul se oprea în loc pentru ea în încercarea de a aduce o uşurare suferinţei “ (https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/bonton-fata-nestiuta-a-anei-aslan-de-la-gerovital-la-superstitii-si-invidia-elenei-ceausescu-218722)

Dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici:  “Să menţii disciplina nu ai decât un singur sistem: Să fii sever!.“

„Era de o mare feminintate şi printre multe altele era şi această grijă a aspectului. Deşi era o persoană în vârstă era tot timpul bine îmbrăcată, elagantă, parfumată şi avea o coafeză care venea în fiecare zi să îi aranjeze părul. Era o apariţie decentă, nestrigatoare la cer, sobră şi cu foarte multe elemente modern.”

„Avea o teamă de supranatural, de forţe care puteau să îi facă rău. Avea angajată o vrăjitoare, care era plătită de ea să o păzească de mijloace supranaturale. Respecta foarte mult din superstiţiile obişnuite. Niciodată nu se întorcea din drum. E drept că s-a întors odată din drum, de la Sinaia, şi era să moară”

„Ştia să fie veselă, ştia să aibă un comportament social, ştia să îţi facă plăcere. Am văzut-o şi dansând, am văzut-o şi făcând glume, am văzut-o şi jucând cărţi, fiindcă era o mare jucătoare de bridge. Era o persoană foarte.. de salon” (https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/bonton-fata-nestiuta-a-anei-aslan-de-la-gerovital-la-superstitii-si-invidia-elenei-ceausescu-218722)

Dr. Dinu Sarafoleanu, doctor personal şi prieten: „Pentru multă lume era o persoană introvertită. Fiind alături de dumneaei atâţia ani de zile, mi-am dat seama de ce. Era o metodă de a se apăra.“ (https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/bonton-fata-nestiuta-a-anei-aslan-de-la-gerovital-la-superstitii-si-invidia-elenei-ceausescu-218722)

Surse

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Aslan

https://adevarul.ro/locale/calarasi/crezul-anei-aslan-femeia-gasit-leacul-tinerete-batranete-sa-vesnic-tanar-inseamna-optimist-ideal-lupti-1_58046a335ab6550cb8a26254/index.html

https://adevarul.ro/locale/calarasi/povestea-fascinanta-anei-aslan-medicul-descoperit-tineretea-vesnica-nu-moare-batranete-ci-boala-1_5a7ae251df52022f754864d3/index.html

https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/bonton-fata-nestiuta-a-anei-aslan-de-la-gerovital-la-superstitii-si-invidia-elenei-ceausescu-218722

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/tinerete-fara-batranete-ana-aslan-si-miraculosul-tratament-gerovital-h3

https://romania-misterioasa.blogspot.com/2015/11/tinerete-fara-batranete-ana-aslan-si.html

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ana_Aslan

https://www.cotidianul.ro/ana-aslan-tinerete-fara-batranete/

https://ana-aslan.ro/biografie/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *