George Emil Palade

Născut: 19 noiembrie 1912, Iaşi, România

Decedat: 7 octombrie 2008, Del Mar, California SUA

Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)

S-a născut la Iași în 1912, într-o familie de profesori, tatăl fiind profesor de filosofie, iar mama profesoară de liceu. La vârsta de 7 ani, el și-a început pregătirea școlară la Școala nr.33 „Mihail Kogălniceanu” din Iași. În 1923 se stabilește în Buzău, își continuă studiile înscriindu-se la liceul B. P. Hasdeu.

În 1930 s-a înmatriculat ca student la Facultatea de Medicină a Universității din București. A absolvit-o în 1940, obținând titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice. În perioada 1942-1945, Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române.

În 1946 s-a căsătorit cu fiica industriașului Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, cu care a avut doi copii: o fiică, Georgia Palade Van Dusen, și un fiu, Philip Palade. A plecat cu soția sa în Statele Unite ale Americii, unde a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Din pricina situaţiei în România, a hotărât să rămână în State, dar nu a privit exilul ca pe o rana, ci “ca pe o provocare”. (Interviu realizat de Tudor I. Oprea – publicatia electronica „Ad Astra”, SUA). Merge în vizite des în ţără, chiar şi în timpul comunismului.

După moartea primei soții,în 1970  s-a recăsătorit cu Marilyn Gist Farquhar, expertă în biologie. În 1973 a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale, iar din 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego (California).

George Emil Palade a fost întotdeauna pasionat de istorie şi de latină, , lucru care l-a şi ajutat să creeze termeni şi denumiri pentru biologia celulei.

Acesta a murit la 7 octombrie 2008, cu o lună înaintea împlinirii vârstei de 96 de ani. A fost incinerat, fără vreun impediment mediatic, iar cenuşa sa a fost împrăştiată de copiii săi, Filip Palade şi Georgia Palade van Dusen, în Masivul Bucegi. De pe Vârful cu Dor.

Viața profesională:

Pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor, l-a întâlnit la Universitatea Rockefeller din New York. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. George Palade a realizat importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie.

În cadrul cercetărilor sale, a creat ”Fixatorul Palade” pentru microscopia electronică (1952), a descris structura ultrafină a mitocondriei şi topografia unor enzime ale catenei de oxireducere celulară (1952-1953), a descoperit ribozomii, organite implicate în sinteza proteinelor, numite în literatura de specialitate ”Granule Palade” (1953).

O altă formaţiune subcelulară, care a atras atenţia sa şi a colaboratorilor săi, a fost reticulul endoplasmic, relaţiile sale cu aparatul lui Golgi şi cu ribozomii. Împreună cu profesorul canadian Keith Porter, a definit, în 1954, reticulul endoplasmatic ca un sistem de canale, vezicule, cisterne prezente în orice celulă vegetală sau animală. A reuşit să explice originea acestui reticul. S-a preocupat şi de câteva structuri particulare, cum ar fi: conformaţia stigmei flagelatelor, modificările intervenite în ultrastructura anumitor celule care funcţionează în organism şi îndeplinesc funcţii precis conturate, celulele secretorii ale pancreasului.

O atenţie aparte a acordat structurii moleculare şi supramoleculare a membranelor intracelulare, în special formaţiunilor membranare care alcătuiesc tilacoidele granale şi intergranale ale cloroplastelor. Pe plan medical, investigaţiile sale s-au îndreptat asupra structurii şi funcţiunilor de transport ale pereţilor sangvini.

Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine. A pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade. Împreună cu Keith Porter a editat revista The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicaţii ştiinţifice din domeniul biologiei celulare.

Revenind în mai multe rânduri în ţară, începând din 1965, susţine direct cercetarea în domeniul biologiei celulare. În 1979 a sprijinit substanţial inaugurarea Institutului Celular de Biologie şi Patologie „Nicolae Simionescu”, o creaţie a doi cercetători români profesorul Nicolae Simionescu şi a soţiei sale, academician Maya Simionescu. În 1994 a fost numit consilier al preşedintelui Academiei Române.

Recunoscut la nivel mondial, ca fiind unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, George Emil Palade este constructorul unei noi concepţii asupra rolului şi responsabilităţii cercetătorului în comunitatea şi ştiinţa contemporană. A colaborat cu specialişti din SUA, Italia, Japonia, România, din mai toate ţările lumii, care au devenit, mai târziu, şefi de şcoală în ţările lor şi care au dezvoltat, la rândul lor, biologia celulară.

Detalii despre opera/realizările artistice/profesionalePremii importante, distincții, medalii, decorații

Unanim recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, i-au fost decernate premii de înalt prestigiu ştiinţific: ”Premiul Passano” (1964), ”Premiul Albert Lasker” (1966), ”Premiul Hurwitz” (1970). În 1986, în SUA, savantul a fost premiat cu ”National Medal of Science”, pentru „descoperiri de pionierat a unor serii de structuri fundamentale, foarte bine organizate în toate celulele vii, cu ajutorul studiilor care combină microscopia electronică şi biochimia”, potrivit www.nationalmedals.org.

A fost ales membru al unor prestigioase instituţii ştiinţifice internaţionale: membru al Academiei de Arte şi Ştiinţe din New York, al Academiei Americane de Ştiinţe. Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR) şi membru fondator, preşedinte de onoare al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române.

La 31 martie 1975 a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române.

Laureat în 1974, împreună cu profesorul Albert Claude de la Universitatea Liberă din Bruxelles şi cu profesorul Christian de Duve de la Universitatea ”Rockefeller” din New York, al premiului Nobel pentru medicină pentru ”descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”, cei trei laureaţi revoluţionând domeniul biologiei celulare, ”mai ales al componenţilor citoplasmei a căror cunoaştere s-a schimbat complet sub impulsul pe care ei l-au dat în ultimii 30 de ani”.

La 12 martie 1986, preşedintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Naţională pentru Ştiinţă pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esenţiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice.

În 1999, la Universitatea din San Diego, a avut loc un simpozion ştiinţific în onoarea sa, la care au participat oameni de ştiinţă din întreaga lume. Cu acest prilej, s-a luat hotărârea ca Universitatea să constituie ”The George E. Palade Fellowship Fund”.

Preşedinţia României i-a conferit, în 2000, Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce şi în 2007, Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Colan pentru întreaga sa activitate ştiinţifică.

Pe 19 noiembrie 2012, la 100 de ani de la nașterea savantului, pentru cinstirea personalității lui George Emil Palade, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară de argint, în atenția numismaților. Ziua de naştere a savantului, 19 noiembrie, a devenit Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România, drept semn de omagiu faţă de activitatea ştiinţifică a acestuia.

Citate celebre ale personalității

„Mă interesa să pătrund în profunzimea fenomenelor biologice. Să lucrez acolo unde bântuie îndoielile, unde se naşte ştiinţa. De aceea mi-am ales ceea ce americanii numesc «Basic Science», «Pilonii pe care se sprijină medicina»”

George Emil Palade

Citate celebre despre personalitate

Prof. Christian de Duve, Premiul Nobel pentru Medicină: „Multidisciplinar, spre deosebire de mulţi dintre contemporanii lui, Palade nu s-a limitat la o singură disciplină:morfologie, biochimie sau alta. A insistat să le combine pe toate, în aşa fel încât să obţină o imagine de ansamblu a organizării structurale şi funcţionale a celulei.

Perfecţionist. Asta e a doua calitate a lui Palade. În toată munca lui, a insistat asupra rigorii şi calităţii, nu doar în ceea ce-l privea pe el însuşi, ci şi pe colaboratorii săi. Pentru el, ştiinţa era, de asemenea, artă.

Şi, nu în ultimul rând, Palade era şarmant. Era un gentleman de şcoală veche, cu o etichetă şi cu o carismă de excepţie. Radia autoritate, dar fără nicio urmă de aroganţă“

(https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/emil-palade-fabuloasa-poveste-a-primului-nobel-romanesc)

Prof. Academician Laurenţiu Popescu, descoperitor al celulelor telocite:  “Eu despre Palade mă exprim simplu:Galileo Galilei a inventat telescopul. Şi-ntr-o noapte l-a îndreptat spre cer şi s-a uitat şi a văzut ce n-a văzut nimeni. Palade a făcut invers. A luat un microscop electronic făcut în anii ’30 de nişte nemţi şi s-a uitat la celule şi a văzut ce n-a văzut nimeni. Galilei a desenat harta cerurilor şi Palade harta celulei.“ (https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/emil-palade-fabuloasa-poveste-a-primului-nobel-romanesc)

Günter Blobel,  Premiul Nobel pentru Medicină: „Palade a fost pentru biologia celulară ceea ce Einstein a fost pentru fizică“ (https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/emil-palade-fabuloasa-poveste-a-primului-nobel-romanesc)

Surse

https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Emil_Palade

https://jurnalul.antena3.ro/it/stiinta/george-emil-palade-317123.html

https://www.descopera.ro/cultura/14891930-primul-nobel-romanesc-povestea-fabuloasa-a-geniului-palade

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/emil-palade-fabuloasa-poveste-a-primului-nobel-romanesc

http://www.scientia.ro/biografii/72-biografii-biologie/1527-george-emil-palade-1912-2008-o-autobiografie.html

https://www.agerpres.ro/documentare/2018/04/26/romani-celebri-savantul-george-emil-palade-laureat-al-premiul-nobel-pentru-medicina-in-1974–97777

https://www.ziaruldeiasi.ro/local/iasi/interviu-cu-ieseanul-care-a-cistigat-premiul-nobel~ni2j0n

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *