Născut: 27 noiembrie 1867, Botoșani
Decedat: 9 martie 1944, București
Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)
La Botoşani, pe plaiurile de poveste din nordul Moldovei, se naşte Grigore Antipa. Tatăl său, avocatul Vasile Antipa, se stinge pe când Grigore avea numai doi ani, iar mama sa, Zoe Antipa, moare de febră tifoidă cinci ani mai târziu. Au rămas în urmă doi copii orfani: Grigore (7 ani) şi fratele său după mamă, Nicolae Leon (12 ani). Cei doi băieţi rămân în grija lui „moş Panaite” (Panaite Şendrea), fratele mamei lor, într-un cartier locuit de mulți armeni și evrei, care l-au deprins cu limbile străine.
După terminarea studiilor, în 1899, Grigore Antipa se logodește cu Alina Petrescu, fiica generalului medic Zaharia Petrescu. Fire romantică, cu simţ artistic, cu o educaţie riguroasă efectuată într-un pension parizian, Alina îi va deveni marelui savant consilier personal şi cel mai priceput colaborator (după cum o numea însuşi Grigore Antipa) mai bine de 45 de ani. Deşi avea o sănătăte precare, îl va seconda pe soţul ei în realizarea Muzeului de Științe Naturale, organizând biblioteca acestuia, dar participând şi la aranjarea sălilor muzeale şi a fiecărui exponat în parte.
La 9 martie 1944, Grigore Antipa, grav bolnav de inimă, moare în urma unui atac de cord, Alina decedând câteva zile mai târziu. În data de 12 martie a avut loc o ceremonie funebră oficiată în holul Muzeului la care au participat familia, prietenii și oficialități ale vremii. Urnele cu cenușa soților Antipa au fost depuse în muzeu, în holul principal. În felul acesta, marele savant „nu s-a despărțit de opera sa cea mai dragă nici după moarte, Muzeul devenindu-i propriul său panteon…”.
Viața profesională:
A urmat școala primară în orașul natal și, din 1878, liceul la Iași, unde a avut profesori foarte buni, cei mai mulți junimiști (Nicolae Culianu, Anton Naum, Vasile Burlă, Grigore Cobălcescu, Petru Poni, Ion Caragiani, Ștefan Vârgolici, Alexandru Lambrior), iar printre colegi, pe viitorii mari savanți, de o anvergură asemănă-toare cu a lui, Emil Racoviță și Dimitrie Voinov.
Din 1885, devine student la Facultatea de Științe și Medicină a Universității din Iași dar le întrerupe. Mulțumită fratelui său mai mare, Nicolae, care era parazitolog, a obținut o bursă regală și a făcut studii universitare la Jena (Germania), cu celebrul naturalist Ernst Haeckel, inventatorul ecologiei. Îşi continuă cercetările științifice de oceanografie şi în Franța și Italia.
La 6 martie 1891, Grigore Antipa își susține doctoratul la Universitatea din Jena sub îndrumarea marelui Ernst Haeckel, bucurându-se de aprecierea profesorului, dar şi a asistentului acestuia, Willy Kükenthal. Antipa a luat parte la excursiile științifice ce aveau loc, cum este cea din Insula Helgoland, în acest stagiu dobândind primele cunoștințe de oceanografie și o mare pasiune pentru fauna marină.
Tema de doctorat, reprezentată de studiul sistematic, anatomic şi histologic al meduzelor fixate, a fost sugerată lui Antipa de către Kükenthal, cel care i-a şi oferit materialul necesar (provenit din expediţiile în Insulele Spitzbergen şi Frantz Josef). Cele trei specii de meduze nou descrise poartă numele mentorilor lui Antipa: Walter, Kükenthal şi Haeckel. Grigore Antipa s-a dovedit unul dintre cei mai străluciţi studenţi, promovând examenul de doctorantură cu menţiunea summa cum laude. Profesorul Haeckel nu a acordat această distincție decât de trei ori în cariera sa, lui A. Walther, Hans Driesch şi lui Antipa.
În august 1892, ajuns acasă, Grigore Antipa obține o întrevedere cu regele Carol I, înmânandu-i un memoriu dedicat “introducerii pisciculturii raţionale în apele României”. Impresionat, suveranul îl recomanda lui Petre Carp (ministrul Agriculturii şi Domeniilor) pentru ocuparea postului de director general al Pescăriilor Statului, lui Take Ionescu (ministrul Cultelor) pentru funcţia de director al colecţiilor zoologice din cadrul Muzeului de la Universitate şi generalului Ion Lahovary (ministru de Război) pentru a-i permite îmbarcarea pe navele militare care plecau pe Marea Neagră.
Astfel, la nici 25 de ani, Antipa preia conducerea Pescăriilor Statului, unde va rămâne director până în 1914, şi directorul Secţiei de Zoologie a Muzeului. În anul 1903, Grigore Antipa prezinta lui Sturza un memoriu în care demonstra necesitatea existenței unei clădiri special construite pentru “un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala țării”.
Primul Război Mondial seminifica necesitatea intrarea în politică. Pe parcursul ocupaţiei germane a Bucureştilor, Grigore Antipa este „gerantul“ ministerului Agriculturii și Domeniilor, practic şeful acestui minister în lipsa titularului refugiat la Iași. Antipa se ocupă cu energia lui recunoscută atât de aprovizionarea populaţiei cu pește (peste șase milioane de kilograme), cât şi de asigurarea exportului de pește – în fapt aprovizionarea Puterilor Centrale – cu alte două milioane de kilograme. „Orice s-ar zice, acest mic vanitos era un excelent organizator” (Lucian Boia).
După încheierea războilui, Antipa a înființat în 1932 Institutul Biooceanografic din Constanța, cu cele două rezervații și stațiuni de cercetări, cea de la Agigea (creată de Ioan Borcea) și cea de la capul Caliacra.
Savantul va continua activitatea de director al Muzeului Național de Istorie Naturală până la moartea sa, contribund la numeroase publicaţii ştiinţifice şi organizănd expoziţii.
Odată cu apariţia dioramele biologice, care au reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie natural, prestigiul muzeului bucureştean creşte pe plan internaţional. Personalitățile timpului au făcut aprecieri măgulitoare la adresa realizărilor naturalistului român. Astfel, în cartea sa „The Greater Roumania” (apărută la New York, în 1922), profesorul James Upson Clark menționează dioramele realizate de dr. Grigore Antipa la București, afirmând că ele „sunt un model pentru întreaga lume”.
Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișază fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul Sahara.
Pe tot parcursul vieţii, Grigore Antipa a ţinut discursuri în Parlament, conferinţe şi discursuri la radio, referitoare la importanţa cercetărilor științifice în progresul economic al ţării. Grigore Antipa contribuie la înfiinţarea Institutului Geologic, împreună cu prietenul său, Ludovic Mrazec (1906). Pentru cercetări de biologie marină şi de piscicultură a fondat instituţii precum: „Staţiunea de Cercetări piscicole din Delta Dunării” (1924), Tulcea – astăzi „Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare „Delta Dunării”, Institutul Biooceanografic (1932), Constanţa – astăzi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”. În 1937 fondează „Crescătoria sistematică de crapi Nucet” şi mai puţin cunoscuta „Staţiune de cercetări piscicole de la Cavarna” (desfiinţată). În plus, a făcut parte din grupul fondatorilor Institutului de Cercetări Agronomice şi a contribuit semnificativ la înfiinţarea Spitalului Elias.
Detalii despre opera/realizările artistice/profesionale – Premii importante, distincții, medalii, decorații
Titluri științifice obținute:
– doctor honoris causa al Facultăţii Agronomice din Berlin
– membru al Academiei Romane (1910)
Distincții obținute:
1897 – Ordinul Steaua României
1901 – Ordinul Sfânta Ana clasa II, Rusia
1902 – Coroana României în grad de comandor
1902 – Crucea Jugoslavă, Serbia
1903 – Ordinul Franz Joseph, Austro-Ungaria
1903 – Ordinul Narod za grajdanka zasluga, Bulgaria
1903 – Ordinul Sfânta Ana clasa I, Rusia
1907 – Bene merenti
1907 – Coroana de fier clasa II, Austro-Ungaria
1908 – Ordinul Corona d’Italia, Italia
1908 – Ordinul Steaua României în grad de comandor
1916 – Coroana României în grad de mare ofiţer
1931 – Meritul cultural pentru ştiinţă teoretică şi aplicată în grad de cavaler cls. I
1932 – Meritul agricol în grad de comandor
1934 – Ordinul Leopold în grad de comandor, Belgia
1935 – Ordinul Cavaliere di Gran Croce, Italia
1943 – Meritul cultural pentru ştiinţă în grad de comandor
Muzeul Național de Istorie Naturală din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanţa poartă numele savantului, precum si unul dintre premiile anuale acordate de Academia Română.
În anul 1992 Banca Națională a României a emis o bancnotă de circulație, cu valoarea nominală de 200 de lei, care are pe avers portretul lui Grigore Antipa.
Banca Națională a României a pus în circulație, la 4 decembrie 2017, o monedă comemorativă de aur, cu valoarea nominală de 100 de lei, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Grigore Antipa. Moneda are titlul de 900‰, are greutatea de 6,452 grame, diametrul de 21 mm, are marginea zimțată și a fost emisă în 250 de exemplare, toate de calitate proof.
Citate celebre ale personalității
“Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ţine seama de legile ei.”
“Muzeul trebuie să aleagă comorile şi frumuseţile caracteristice ale naturii acestei ţări şi să le pună în evidenţă şi să fie adaptat cerinţelor intelectuale şi caracterului populaţiei încât să se poată obţine prin ele un efect cu adevărat instructiv şi educativ.”
“Numai prin studii aprofundate şi prin lucrări serioase putem să ne afirmăm în faţa lumii civilizate ca un popor inteligent, conştient de înalta sa misiune culturală la gurile celui mai măreţ fluviu european şi să punem totodată şi ţara în stare să tragă toate foloasele din situaţia ei geografică atât de favorabilă.”
(http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Grigore+Antipa)
Citate celebre despre personalitate
Regina Maria: „Copiii îl iubeau în chip deosebit şi fiindcă era așa de mic aveau față de el un sentiment neobişnuit de tovărăşie; numărul centimetrilor lui îl aduceau foarte aproape de inima lor. Afară de aceasta ştia tot şi era întotdeauna gata să-ţi împărtăşească cunoştinţele în anecdote interesante şi hazlii”
(https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/savantul-regilor-grigore-antipa)
Regina Maria despre relaţia dintre Antipa şi Regele Ferdinand: „Cel mai scump tovarăş al nostru în aceste excursii pe Dunăre era doctorul Antipa.. şi o plimbare pe Dunăre fără el pierdea jumătate din farmecul ei… Doctorul Antipa a fost prietenul soţului meu în tot timpul vieţii lui”
(https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/grigore-antipa-150-ani)
Constantin Meissner: „De unde izvorăște vraja în cazul lui Antipa? Căci constituie un caz această simpatie atât de generalizată ce o insuflă el unei lumi întregi. Să fie ea motivată de cultura lui vastă, de voiciunea minții lui ascuțite, de cele ce a făptuit și făptuiește, de bonomia și voioșia de el nedespărțite, de distinsa-i amabilitate, de manierele sale alese, de conversația-i întotdeauna atrăgătoare, de… dar câte însușiri nu mi-ar fi lesne să înșir aici? Întâlnim în societate sute și sute de înzestrați, fără ca totuși să fie așa de iubiți. Atunci? Desluşirea enigmei? O găsesc într-o extrem de rară dispoziție sufletească proprie lui. Acest septuagenar erudit și preocupat de rezolvirea până și a celor mai adânci probleme ale firii și-a păstrat până astăzi o inimă de copil. Iată tot scretul!… Normal e să-ți fie dragi copiii, normal e să-ți fie drag Antipa. Să fie mulți cu așa inimă și totodată cu așa inimă, omenirea ar fi mai bună. Zadarnică dorință. Deșartă speranță. Antipa rămâne o rara avis.”
(https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/grigore-antipa-150-ani)
Surse
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Antipa
http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Grigore+Antipa
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/savantul-regilor-grigore-antipa
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/grigore-antipa-150-ani