Năcută: 25 aprilie 1932, Chișinău, Moldova
Decedată: 9 ianuarie 1998, București
Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)
Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din Roma 1960 și Jocurile Olimpice de vară din Tokyo 1964 la proba de aruncare a discului.
Născută la Chişinău, pe teritoriul actualei Republici Moldova, la 25 aprilie 1932, Lia Manoliu era fiica profesorilor de filosofie Alexandrina şi Ion Manoliu. Elevă a Liceului „Regina Maria” din Capitală, ea a abordat cu uşurinţă numeroase discipline sportive şi a făcut performanţă în tenis de masă, baschet şi volei.
Viața profesională – Unde, când și cum a debutat
Lia Manoliu a început sportul practicând atletismul (la Atletic Club Român), tenisul de câmp, tenisul de masă, voleiul și baschetul, la ultima disciplină fiind componentă a echipei Știința București. Concomitent cu activitatea sportivă a absolvit Facultatea de Energetică din cadrul Institutului Politehnic București (1954). A lucrat o bună perioadă ca inginer electroenergetician la IPROMET București și a absolvit o școală de ziariști sportivi organizată de ziarul „Sportul Popular”.
La 16 ani a început să practice atletismul, specializându-se în aruncarea discului, unde a obținut rezultate excelente până la 40 de ani.
Detalii despre realizările profesionale – Premii importante, distincții, medalii, decorații
Cunoscută pentru rigurozitatea ei, pentru viaţa sportivă pe care o ducea, a reuşit să concureze până la 40 de ani, participând la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice. O performanţă extraordinară, care a fost menţionată în Cartea Recordurilor şi care a fost mai apoi egalată, la noi, de canotoarea Elisabeta Lipă.
Medaliată cu bronz la ediţiile din 1960 (Roma) şi 1964 (Tokyo), a reuşit să obţină titlul olimpic în 1968, la Ciudad de Mexico. Ea a mai ocupat locul 6 în 1952 (Helsinki), respectiv 9 în 1956 (Melbourne) şi 1972 (München). În finala victorioasă, discul lansat de Lia Manoliu a zburat 58,28 metri, în urma româncei clasându-se Liesel Westermann (Germania / 57,76 metri) şi Jolan Kleiber (Ungaria / 54,90 metri).
Graţie experienţei dobândite pe terenul de sport, culturii sale, dar şi faptului că vorbea bine cinci limbi străine (franceza, engleza, germana, rusa, italiana), s-a putut afirma şi prin activitatea desfăşurată în diverse organisme sportive internaţionale. Ea a fost distinsă cu Trofeul „Fair-Play”, de către UNESCO, în 1974, precum şi cu Ordinul Olimpic „Colanul de Bronz”, în 1975, a devenit membru al Comisiei pentru Academia Olimpică din cadrul Comitetului Internaţional Olimpic, membru al Comitetului Executiv al Asociaţiei
Comitetelor Olimpice Naţionale, precum şi preşedinte al unei grupe de lucru pentru problemele sportivilor de performanţă din cadrul acestui for.
În 1990, pe fondul schimbării de regim, a fost aleasă şi preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, for al cărui vicepreşedinte era încă din 1973. De asemenea, Lia Manoliu a fost aleasă senator de Bucureşti în primul Parlament organizat în baza alegerilor libere (1990 – 1992), din partea Frontului Salvării Naţionale.
Confruntată cu numeroase probleme de sănătate, Lia Manoliu s-a stins din viaţă în 1998, la nici 66 de ani. Serviciile aduse sportului n-au fost însă uitate, principalul complex sportiv din Bucureşti, precum şi fostul Stadion „23 August” primind numele ei.
Citate celebre ale personalității
Întrebată de ziarişti, simplu, „Cine sunteţi?”, ea a răspuns plină de modestie: „O sportivă care a eşuat adesea şi câteodată a reuşit. Am pierdut de nenumărate ori, păstrând totuşi dragostea de sport”.
Citate celebre despre personalitate
„Comitetul a ţinut să omagieze prin această înaltă distincţie o atletă ale cărei unanime mărturii i-au atestat loialitatea fără greş şi spiritul sportiv cel mai generos. Este vorba despre atleta româncă, LIA MANOLIU, care şi-a pus întreaga carieră sportivă sub semnul fair-play-ului“, au fost cuvintele de prezentare din 1974, atunci când fosta atletă era răsplătită de UNESCO pentru întreaga carieră cu „Premiul Internaţional pentru Fair-Play“. Cu un an înainte, trofeul ajunsese la Sir Bobby Charlton. Un an mai târziu, primea Ordinul „Meritul Olimpic”, iar în 1990 Comitetul Internaţional Olimpic îi oferea Trofeul „Femeia în Sport“. (Sursa: http://www.puterea.ro/special/legende-lia-manoliu-doamna-de-poveste-a-sportului-romanesc-108912.html)
Anisoara Cusmir: „Toate amintirile legate de doamna Lia sunt frumoase, pentru ca era un om foarte cald, foarte bland, cunoscator al atletismului, permanent te incuraja, iti vorbea cu blandetea specifica unei mame. Un om de exceptie“ (Sursa: http://www.radioconstanta.ro/2016/06/23/video-lia-manoliu-discobola-de-cartea-recordurilor/)
Dan Serafim: „Nu-mi pot stapani emotiile cand trebuie sa vorbesc despre Lia Manoliu, pentru ca ei ii datorez ceea ce sunt astazi. Ea m-a introdus in lumea buna a atletismului si gratie ei am avut o cariera de succes in atletism”. (Sursa: http://www.cosr.ro/stiri/2017-04-25/omagiu-radiofonic-in-memoriam-lia-manoliu)
Surse