Născut: 10 ianuarie 1799, Benești, județul Vâlcea, România
Decedat: 2 octombrie 1875, Bucureşti, România
Scurt istoric al vieții (din ce familie provine, etc)
Poenaru s-a născut la data de 10 ianuarie 1799, în localitatea Bănești, județul Vâlcea. Din fericire pentru inteligența de care a dat parte, românul a crescut cu o niște rude mai înstărite și astfel a putut să-și continue studiile. Între 1811 și 1818 a urmat studiile secundare la Craiova, la școala de la Biserica Obedeanu. În acest timp, tânărul Petrache Poenaru devine din ce în ce mai pasionat de Tudor Vladimirescu, dorind cu tot dinadinsul să se alăture pandurilor.
Reuşeşte să li se alăture, dar după înfrângerea revoluției lui Vladimirescu, este nevoit să fugă şi pleacă la Paris pentru studii. Dupa terminarea studiilor ajunge în Anglia unde la 15 septembrie 1830 se deschidea prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester, eveniment la care şî el participă.
Ajuns la 47 de ani, se căsătorește, în iulie 1846, cu Caliopi (Caliope) Hrisoscoleu, fiica influentului paharnic Constantin. Primește, atunci, moșia Bordei, faimoasă, întinsă pe aproape 80 de hectare (locul viitorului parc bucureștean din zilelel noastre, cel din zona Herăstrăului). Are 3 fiice.
Realizările sale sunt însă nenumărate: primul brevet românesc, primul drapel, primul ziar de propagandă, primul proiect de lege al sistemul metric zecimal, primul român călător cu trenul. Invenţia primul stilou l-a păstrat pe Petrache Poenaru în memoria urmaşilor, dar a umbrit cumva uriaşele sale merite în dezvoltarea învăţământului şi culturii tehnice româneşti.
Petrache Poenaru a încetat din viaţa la vârsta de 76 de ani.
Viața profesională:
În 1821, la nici 22 de ani, tânărul gramatic Petrache Poenaru, absolvent al şcolii Obedeanu din Craiova, lasă călimara cu cerneala de o parte şi intra într-o ceată de haiduci animat de dorinţa de mai bine pentru neamul sau.
La prima luptă însa, ceilalţi haiduci îsi dau seama că tânărul Poenaru nu are nicio legatură cu lumea armelor, află că e un intelectual şi-l prezintă lui Tudor Vladimirescu. Devine chiar omul de taina al lui Tudor Vladimirescu si sef al cancelariei si al contopistilor.
De altfel, în acest rol, Poenaru lansează primul ziar românesc de propagandă, care se numea sugestiv Foaia de propagandă. Practic, în cadrul publicaţiei, Poenaru îşi prezintă într-o manieră echilibrată opţiunile politice în privinţa revoluţiei conduse de Vladimirescu, iar, potrivit unor martori din acea vreme, inventatorul român ar fi realizat chiar şi drapelul tricolor, roşu, galben şi albastru.
Revoluţia lui Tudor Vladimirescu din 1821 are însă un deznodământ tragic, iar mulţi dintre pandurii acestuia sunt omorâţi. La insistenţele personale ale lui Vladimirescu, Poenaru fuge în străinătate şi îşi continuă studiile la Berlin şi, ulterior, în Paris.
În 1827, la data de 25 mai, obține Brevetul francez 3208 pentru “Condei portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”. Această invenție a revoluționat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit și în prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgârieturile de pe hârtie și scurgerile nedorite de cerneală și propunea soluții pentru îmbunătățirea părților componente pentru a asigura un debit constant de cerneală precum și posibilitatea înlocuirii unor piese.
În 1832, Petrache Poenaru se întoarce în Țara Românească și este numit profesor de fizică și matematică la Liceul Sf. Sava din București, iar din 1833 devine directorul acestei școli.
Profesorul Petrache Poenaru contribuie la înființarea cursurilor speciale de matematici superioare, geodezie, mecanică, arhitectură, agricultură și silvicultură din Țara Românească. Tot la inițiativa sa, în 1836, se organizează primele observații meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii, presiunii și a umezelii aerului.
Traduce și publică în limba româna primul curs de Geometrie, urmat de cursul de Algebră. În 1841 publică, în colaborare, Vocabularul frantezo-român, în două volume. Pe acest considerent, Petrache Poenaru este evocat și astăzi ca un susținător al francofoniei în România.
În 1838, în calitate de director general al Școlilor din Țara Românească, înființează școlile publice sătești din Muntenia. Printre alte contribuții, introducerea Sistemului Metric Zecimal în Țara Românească i se datorează lui Petrache Poenaru, care elaborează primul proiect românesc de lege pe această temă.
În 1841 este ales deputat de Dolj. La 8 septembrie 1847 se inaugurează, la Slatina, primul pod peste Olt, iar soluția tehnică și administrativă care a condus la construirea acestuia a fost dată de Petrache Poenaru și Ioan Em. Florescu.
Petrache Poenaru a participat la Revoluția de la 1848 și a făcut parte din Comisia pentru liberarea robilor şi ajunge o perioadă în închisoare din cauza implicării sale active în eliberarea acestora.
După ieşirea din închisoare, el revine la conducerea Marea Postelnicie, devine cofondator al Şcolii de Poduri şi Şosele (1850), ajunge membru în Comisia Documentelor (1857) şi membru în Comisia de Stat. Nu poate însă să stea departe de sistemul de învăţământ, astfel că devine autorul primului curs de geometrie din ţara române şi coautor al primului dicţionar francez-român.
Tot în această perioadă, Poenaru este membru în Comia Tehnică a Departamentului Treburilor din Lăuntru, iar în acest rol a promovat introducerea maşinăriilor în Ţara Românească. Una dintre primele maşinării este o dragă importată din Paris care să ajute la curăţarea râului Dâmboviţa din Bucureşti de gunoaie. Mai târziu, participă activ la lucrările de construcţie a unei fabrici de cărămizi.
Din 1856 a fost venerabilul unei loji masonice bucureștene. După Unirea Principatelor din 1859, Poenaru ajunge în anturajul lui Alexandru Ioan Cuza.
Detalii despre opera/realizările artistice/profesionale – Premii importante, distincții, medalii, decorații
Devine, în 1870, membru al Academiei Romane, iar în 1872, preşedinte al Societăţii pentru învăţătura poporului.
În discursul de recepţie de la primirea în Academia Română Petrache Poenaru avea să spună că ” cele 5 luni cât a fost pandur şi haiduc i-au schimbat complet destinul şi va păstra toată viaţa în inimă acele clipe măreţe”.
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Petrache_Poenaru
https://www.giz.ro/stiinta/petrache-poenaru-43740/
http://www.eualegromania.ro/2015/10/17/petrache-poenaru-inventatorul-stiloului/